Sinonime mehenghi

Cuvântul „mehenghi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
• iscusit - dibaci, isteț, abil, îndemânatic
• inteligent - deștept, ager, isteț, priceput, mintos, subtil, dibaci
• isteț - ager, dibaci, iscusit, deștept, inteligent, priceput, subtil, ingenios, șmecher
• istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
• îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
• îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
• abil - iscusit, dibaci, îndemânatic, priceput, destoinic, isteț, șiret, viclean, șmecher
• ager - iute, sprinten, vioi, isteț, dibaci, subtil, perspicace
• spiritual - mental, intelectual, duhovnicesc, deștept, ager, penetrant, isteț, fin, glumeț
• spirt - alcool, dinamic, agil, iute, vioi, harnic
• jale - tristețe, amărăciune, dezolare, mâhnire, durere, doliu
• sugestiv - provocator, simpatic, expresiv, dinamic, pitoresc
• talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
• vivace - însuflețit, dinamic, energic, vioi

Dex mehenghi

• mehenghi, -ghe 1 Piatră cu care se încercau metalele prețioase. 2 a (Pop) Priceput. 3 a (Pop) Isteț. 4 a Șiret. 5 a Viclean. 6 a Căruia îi place să glumească, să facă farse poznaș, mehengher.
• MEHÉNGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, , (II) mehenghi, -ghe, I. Piatră cu care se încercau metalele prețioase. II. (; adesea substantivat) Priceput, isteț, abil; șmecher, șiret: glumeț, poznaș. – Din mehenk.
• MEHÉNGHI, -GHE, mehenghi, -ghe, și Persoană pricepută, iscusită, abilă; șmecher, șiret, viclean, perfid. Venea mehenghiul, din cărărușele lui de dragoste. CAMILAR, N. II 425. Intrînd în vorbă cu dînsa, fata, bună mehenghe, îi întoarce capul și Ipate vede că nu-i de lepădat. CREANGĂ, P. 165. ◊ (Adjectival) Ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vînzător și slugarnic. M. I. CARAGIALE, C. 22. Îi arătă bucurie mare... ca o leliță mehenghe. GORJAN, H. IV 74. ♦ Persoană glumeață, poznașă, șugubeață. Flăcăii... mai luau cu ei și cîte un mehenghi bun de gură. ȘEZ. IV 230. – Variantă: mehénchi (SEVASTOS, N. 317)
• MEHÉNGHI ~e adj. și substantival rar 1) Care manifestă agerime a minții și deșteptăciune; isteț. 2) Care se orientează cu pricepere în orice situație, trăgând foloase; viclean; șmecher; șiret; hâtru. 3) Căruia îi place să glumească; bun de glume; glumeț. /<turc. mehenk
• mehénghĭ, -ghe adj., pl. tot așa (turc. mehenk, d. ar. mehakki, peatră de încercat metalele prețioase (V. scandălă); ngr. meéngi, bg. mehenk). Est. Fam. Șiret, priceput. – În Munt. rar mehéngher, -ă.

Sinonimul cuvântului mehenghi

Testează-te!