Sinonime merita

Cuvântul „merita” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cuveni - a se cădea, a-i reveni, a trebui, a cadra, a se cere, a se impune, a merita, a avea dreptul
• cuvenit - indicat, adecvat, nimerit, oportun, datorit, meritat, cerut, necesar, trebuincios
• povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
• sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
• titlu - calitate, atribut, demnitate, calificare, rang
• înzdrăveni - a se însănătoși, a se reface, a se întrema învrednici
• zori - a grăbi, a accelera, a iuți, a îmboldi, a îndemna, a stimula, a presa
• gratificație - recompensă, primă, premiu, indemnizație
• imbold - îndemn, stimulent, impuls, pornire, stimul, stârnire
• impuls - stimulent, îndemn, imbold, avânt, elan
• indicație - îndrumare, lămurire, recomandare, sfat, îndemn, directivă, orientare, prescripție
• infam - ticălos, josnic, nedemn, mârșav, perfid, javră
• îmbia - a pofti, a invita, a oferi, a îndemna, a stimula, a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi
• îmboldi - a îndemna, a stimula, a împinge, a impulsiona
• josnic - netrebnic, mișel, abject, infam, nedemn, mizerabil, mârșav, ticălos, detestabil

Dex merita

• merita 1 A justifica și a atrage o răsplată pentru valoarea pe care o reprezintă sau pentru faptele săvârșite a fi vrednic, a meritarisi. 2-3 A i se cuveni (ceva). 4 A justifica prețuirea, interesul sau grija pentru ceva. 5 (; „de la”) A binemerita. 6 (; mărfuri, obiecte de schimb) A justifica prețul cerut a face, a valora.
• MERITÁ, mérit, I. A fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea); a i se cuveni, a meritarisi. ♦ A justifica, a îndreptăți prețuirea, interesul sau grija care i se acordă. ♦ (Despre mărfuri, obiecte de schimb) A justifica prețul cerut; a face, a valora. – Din mériter.
• MERITÁ, mérit, I. A i se cuveni cuiva ceva (bun sau rău) ca răsplată a acțiunilor sale, a fi vrednic de ceva. Măcar prietenește crez că meritam un răspuns. GHICA, 606. Merită o pedeapsă exemplară. BĂLCESCU, O. II 271. Simț chinuire atît mai amară, Cu cît a mea soartă eu n-am meritat. AlEXANDRESCU, M. 40. ◊ (Rar) Am cerut un cuvînt bun, dacă scrisul meu merită. C. PETRESCU, C. V. 149. ♦ A avea o valoare suficientă pentru a justifica prețuirea, atitudinea sau grija cuiva. Nu știu dacă merită să mă ocup de ea. DUMITRIU, N. 38.
• MERITÁ I. A i se cuveni, a fi vrednic de ceva. ♦ A avea calități, merite care îndreptățesc stima, prețuirea cuiva. .

Sinonimul cuvântului merita

Testează-te!