Dicționar de sinonime
Sinonime micuțel
Cuvântul „micuțel” are următoarele sinonime:
micutel ( adjectiv )
- micuț
- mititel
micuțel ( adjectiv )
- micuț
- mititel
Sinonime Apropiate
- mititel - micuț, micșor, mărunt, drăguț, gingaș, mic
- mic - mititel, cârnăcior
- miniatural - mic, redus, minuscul, micuț
- mic - redus, mărunt, restrâns, scurt, limitat, scund, îngust, subțire, mititel
Dex micuțel
- micuțel, ~ea 1-36 a (Pop; ) Micșor (1-36). 37 De ~ea De micuț (37).
- MICUȚÉL, -EÁ, micuței, -ele, Diminutiv al lui micuț. – Micuț + -el.
- MICUȚÉL, -EÁ, micuței, -ele, (Regional) Diminutiv al lui mic2. Am un neică micuței, Dă-mă, mamă, după el. HODOȘ, P. P. 74. Dar lelița micuțea, Rupe gardul pe colea.. IB. 169. Omul micuței Face gardul frumușel (Acul). GOROVEI, C. 1.
- micuțél, V. mititel.
- mâțâțel, ~ea mititel
- mâțițel, ~ea mititel
- mitutel, ~ea , mititel
- mititél, -ícă adj., pl. eĭ, ele (dim. d. mic, de unde s’a făcut micuțel, apoĭ, supt infl. altor cuvinte, micutel , apoĭ mitutel , apoĭ mititel; în Maram. și pititel). Fam. Foarte mic: un copil (orĭ un om) mititel, o căruță mititică. S. m. Copil, copilaș: are doĭ mititeĭ. Fig. Iron. Dracu, diavolu, michiduță: mititelu l-a’ndemnat să vie. Cîrnăcĭor fără peliță compus numaĭ din carne tocată căreĭa i s’a dat forma de cîrnaț. Exclamativ: mititelu! mititica! săracu, drăguțu (epitet adresat unuĭ copil cînd s’a lovit și vreĭ să-l mîngîĭ).
- MICUȚÉL adj. v. micuț, mititel.
- micuțel MICUȚ. MITITEL.