Dicționar de sinonime
Sinonime mincinos
Cuvântul „mincinos” are următoarele sinonime:
mincinos ( adjectiv )
- nesincer, prefăcut, ipocrit, fățarnic, perfid, fariseu, duplicitar
- fals, născocit, amăgitor, înșelător, plăsmuit, nereal, scornit
Alte sinonime:
- inautentic
- inventat
- neadevărat
- neautentic
- neîntemeiat
- mințit
- răsuflat
- spuriu
- strâmb
- contrafăcut
- falsificat
- eronat
- mistificator
- necinstit
- pervers
mincinos ( substantiv )
- fățarnic
- ipocrit
- perfid
- prefăcut
- șiret
- viclean
- fariseu
- proclet
- telpiz
- iezuit
- tartuf
- trombonist
- duplicitar
- fals
- fariseic
- machiavelic
- machiavelistic
- fățărit
- iezuitic
- pestriț
- calp
- zugrăvit
- inautentic
- inventat
- născocit
- neadevărat
- neautentic
- neîntemeiat
- nereal
- plăsmuit
- scornit
- mințit
- răsuflat
- spuriu
- strâmb
Sinonime Apropiate
- fariseu - ipocrit, fățarnic, prefăcut, fals, nesincer, iudă, perfid
- șiret - viclean, perfid, fals, prefăcut, șmecher, ipocrit
- perfid - viclean, fals, prefăcut, nesincer
- fățarnic - ipocrit, prefăcut, fals, nesincer
- fals - neadevărat, contrafăcut, plăsmuit, artificial, denaturat, fictiv, prefăcut, simulat, fățarnic
- perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
- iezuit - ipocrit, prefăcut, nesincer
- mieros - dulce, plăcut, prefăcut, fals, viclean, ipocrit
- șiretenie - viclenie, perfidie, ipocrizie, falsitate, șmecherie
- fictiv - imaginar, ireal, plăsmuit, născocit, fals, artificial, simulat, aparent, iluzoriu
- insidios - perfid, insinuant, viclean, șiret
- minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
- necredincios - infidel, nesincer, viclean, perfid, păgân, ateu, raționalist, indiferent
- amăgitor - înșelător, seducător, iluzoriu, mincinos, himeric
- aparent - nereal, iluzoriu, imaginar, înșelător, părelnic, fals, evident, vădit, vizibil
Dex mincinos
- mincinos, ~oasă 1-2 , a (Persoană) care spune minciuni (1). 3 a Lingușitor. 4 a Care exprimă minciuni (1) fals, neadevărat, neîntemeiat, mințit2 (1). 5-6 , a (Persoană) care falsifică monede. 7 a (; dovezi scrise, monede ) Falsificat. 8 a Care a uzurpat un titlu. 9 a Amăgitor. 10 a Lipsit de valoare, de importanță. 11 Minciună (1). 12 Soi de struguri, negri înainte de a se coace.
- MINCINÓS, -OÁSĂ, mincinoși, -oase, 1. (Adesea substantivat) Care este înclinat să spună minciuni; care spune minciuni, care minte; care nu se ține de cuvânt. 2. Fals, neadevărat, neîntemeiat. ♦ Amăgitor, înșelător; himeric. – Minciună + -os.
- MINCINÓS, -OÁSĂ, mincinoși, -oase, 1. Care minte; înclinat să spună minciuni. (Substantivat) Mincinosul nu e crezut nici cînd spune adevărul. ◊ A tace sau a scoate (pe cineva) mincinos = a socoti (pe nedrept), a acuza (pe cineva) că este mincinos, că a mințit. ÎI făcuseră mincinos și el fugise din fața ocării. DUMITRIU, N. 32. ♦ Care nu se ține de cuvînt. Un datornic mincinos. 2. (Despre acte, fapte, atestări, jurăminte etc.) Fals, neadevărat, inexact, strîmb. Promisiunea mincinoasă era o inspirație a momentului. REBREANU, R. II 92. Lacrimile ce vărsa la genuchii mei mă spăriau; inima îmi spunea că sînt mincinoase. NEGRUZZI, S. I 52. – Variantă: (regional) minciunós, -oásă (NEGRUZZI, S. III 179)