Dicționar de sinonime

Sinonime mintos

Cuvântul „mintos” are următoarele sinonime:

mintos ( adjectiv )
  • deștept
  • ager
  • isteț
  • socotit
Alte sinonime:
  • chibzuit
  • cuminte
  • dibaci
  • inteligent
  • iscusit
  • îndemânatic
  • înțelept
  • priceput


Sinonime Apropiate

  • inteligent - deștept, ager, isteț, priceput, mintos, subtil, dibaci
  • spiritual - mental, intelectual, duhovnicesc, deștept, ager, penetrant, isteț, fin, glumeț
  • isteț - ager, dibaci, iscusit, deștept, inteligent, priceput, subtil, ingenios, șmecher
  • deștept - treaz, neadormit, lucid, inteligent, ager, isteț, spiritual, iscusit, priceput
  • sagace - perspicace, subtil, pătrunzător, ager, mintos
  • sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
  • îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
  • îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
  • ager - iute, sprinten, vioi, isteț, dibaci, subtil, perspicace
  • deșteptăciune - inteligență, ascuțime, agerime
  • dezghețat - isteț, abil, deștept
  • minte - judecată, rațiune, gând, cugetare, inteligență, deșteptăciune, intelect, spirit, istețime
  • pieton - trecător, pasager
  • piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
  • sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate

Dex mintos

  • mintos, ~oa 1-2 , a ( oameni; și ; ) (Om) care are multă minte capabil, chibzuit, cuminte, cumpătat, inteligent, înțelept căpos. 3 a ( manifestări ale oamenilor) Care dovedește inteligență, înțelepciune deosebită.
  • MINTÓS, -OÁSĂ, mintoși, -oase, Care are multă minte; deștept, inteligent, capabil; iscusit, isteț. ♦ Care dovedește inteligență, iscusință. – Minte + -os.
  • MINTÓS, -OÁSĂ, mintoși, -oase, Cu multă minte, isteț; deștept, inteligent. Ascultînd împăratul astă poveste s-a bucurat foarte mult că a dobîndit un ginere așa de mintos. POPESCU, B. IV 14. Un băietan voinic... mintos, tînăr. CARAGIALE, S. 58. Deși știi că prostia îl face-a fi tăcut, Tu lumii dovedește că e bărbat mintos. NEGRUZZI, S. II 216. – Variantă: minteós, -oásă (pronunțat -teos; CREANGĂ, P. 50)
  • MINTÓS ~oásă (~óși, ~oáse) pop. 1) Care are minte ageră; isteț. 2) Care vădește inteligență. /minte + suf. ~os
  • mintos a. 1. cuminte: copil mintos; 2. plin de inteligență (mai adesea ironic).
  • mintós, -oásă adj. (d. minte). Plin de minte, inteligent, deștept.
  • minteos, ~oa mintos
  • mințios, ~oa mintos
  • MINTÓS adj. v. ager, chibzuit, cuminte, deștept, dibaci, inteligent, iscusit, isteț, îndemânatic, înțelept, priceput, socotit.
  • mintos AGER. CHIBZUIT. CUMINTE. DEȘTEPT. DIBACI. INTELIGENT. ISCUSIT. ISTEȚ. ÎNDEMÎNATIC. ÎNȚELEPT. PRICEPUT. SOCOTIT.


Sinonimul cuvântului mintos

Sinonimul cuvântului mintos


Testează-te!