Dicționar de sinonime
Sinonime mitocan
Cuvântul „mitocan” are următoarele sinonime:
mitocan ( adjectiv )
- bădăran
- mojic
- grosolan
- mârlan
- țopârlan
- mahalagiu
Alte sinonime:
- mârlănoi
- mocofan
- necivilizat
- nepoliticos
- ordinar
- țărănoi
- țoapă
- vulgar
- mocan
- mocârțan
- modârlan
- pădureț
- râtan
- țopârcă
- mocodan
- mocofănos
- modârlău
- modoran
- mogâldan
- necunoscător
- negândit
- negreblat
- ghiorlan
- grobian
- gros
- necioplit
mitocan ( substantiv )
- mahalagiu
- bădăran
- grosolan
- mârlan
- mârlănoi
- mocofan
- mojic
- necivilizat
- nepoliticos
- ordinar
- țărănoi
- țoapă
- țopârlan
- vulgar
- mocan
- mocârtan
- modârlan
- pădureț
- râtan
- țopârcă
- mocodan
- mocofănos
- modârlău
- modoran
- mogâldan
- necunoscător
- negândit
- negreblat
- ghiorlan
- grobian
- gros
- necioplit
- grosier
Sinonime Apropiate
- mojic - bădăran, grosolan, obraznic, mârlan, mitocan, țopârlan, vulgar
- necioplit - necizelat, grosolan, brutal, nepoliticos, necrescut, neșlefuit, grobian, necivilizat
- grosolănie - mojicie, mitocănie, bădărănie
- mahalagism - bârfeală, clevetire, defăimare, calomnie, mitocănie, mojicie, necuviință, vulgaritate, grosolănie
- grosier - mitocan, bădăran, necioplit
- mocârțan - bădăran, necioplit, mitocan
- mocofan - bădăran, necioplit, mitocan
- bădăran - mitocan, necioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie
- troglodit - necioplit, primitiv, suburban, grosier, necivilizat
- grobian - necioplit, bădăran
- grosolan - brut, necizelat, nelucrat, neșlefuit, nefinisat, butucănos, bădăran, primitiv, incult
- mahalagiu - mitocan, necioplit
- mistreț - amestecat, corcit, hibrid, încrucișat, eterogen, pădureț, acrișor, grosolan, primitiv
- mitocănie - bădărănie, josnicie, mârlănie, mahalagism
- necizelat - necioplit, primitiv, grosolan, neșlefuit
Dex mitocan
- mitocan 1 Locuitor, în special, meseriaș, de la periferia unui oraș mahalagiu1 (1). 2 Om de rând. 3 Om cu comportări grosolane bădăran, mojic.
- MITOCÁN, mitocani, Om cu comportări grosolane, vulgare; bădăran, mojic. ♦ Locuitor de la periferia unui oraș. – Mitoc + -an.
- MITOCÁN, mitocani, Om lipsit de delicatețe, grosolan, bădăran, mojic; (în trecut) orășean de condiție socială modestă, cu maniere simple. Ce caut eu aici? Stăm în pustiu... cu mitocanii de arendași. DUMITRIU, F. 45. Să trăiesc eu cu un mitocan! Nu era de mine; eu sînt o persoană delicată. CARAGIALE, O. I 59. Cîte un mitocan cu capul lulea de vin își făcea de vorbă cu păreții și cu vîntul. EMINESCU, N. 34.
- MITOCÁN ~i m. Persoană care vădește lipsă de educație; om cu apucături grosolane; bădăran; mârlan; mojic; mahalagiu. /mitoc + suf. ~an
- mitocan m. 1. om de rând cu apucături de mahalagiu; 2. mojic, bădăran. .
- mitocán, -ncă s. (d. mitoc. Cp. cu cĭofligar). Locuitor din mitoace, adică din dependențele saŭ mahalalele orașelor (saŭ după locuitoriĭ de pe lîngă fostu mitoc al Rîmniculuĭ în Bucureștĭ, unde e astăzĭ Ateneu, și de pe la biserica Ceauș Radu). Fig. Iron. Mahalagiŭ, mojic, ghĭorlan, țopîrlan, om necĭoplit: mitocan din dealu Spiriĭ. Munt. vest. Cărăuș. V. magopeț și metec.
- mitocancă, -ce.
- MITOCÁN s. v. mahalagiu.
Sinonimul cuvântului mitocan