Dicționar de sinonime

Sinonime măcel

Cuvântul „măcel” are următoarele sinonime:

măcel ( substantiv )
  • masacru
  • ucidere
  • carnaj
Alte sinonime:
  • hecatombă
  • pierzanie
  • pierzare
  • măcelărie
  • meserniță
  • tăiere
  • omor
  • măcelărire
  • jertfă
  • război
  • luptă
  • bătălie
  • bătaie


Sinonime Apropiate

  • hecatombă - masacru, măcel, genocid, ucidere
  • masacru - măcel, carnaj
  • holocaust - masacru, măcel
  • carnaj - masacru
  • genocid - masacru, carnaj, exterminare
  • harachiri - sinucidere, auto-sacrificare
  • homicid - crimă, ucidere, asasinat
  • masacra - a distruge, a extermina, a nimici, a ucide, a măcelări, a căsăpi
  • casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
  • căsăpi - a ciopârți, a tăia, a măcelări, a masacra, a nimici, a distruge
  • crimă - omor, asasinat, ucidere, moarte
  • război - bătălie, luptă, conflagrație, conflict, măcel, ceartă, vrajbă, neînțelegere
  • moarte - deces, dispariție, stingere, pieire, răposare, extincție, sucombare, exitus, omor

Dex măcel

  • măcel 1 Ucidere cu sălbăticie a unei mulțimi fără apărare masacru, măcelărie (4). 2 Luptă. 3 Război.
  • MĂCÉL, măceluri, Acțiune sângeroasă, îndreptată de obicei împotriva unei mulțimi fără apărare; omor (în masă); masacru, carnaj. ♦ Război, luptă (sângeroasă). – Din măcelări (derivat regresiv).
  • MĂCÉL, măceluri, Ucidere de oameni în masă (mai ales în război, în acțiuni de reprimare, de opresiune etc.); masacru, carnaj. Neron!... E Roma-n flăcări, în lacrimi și-n măcel. MACEDONSKI, O. I 107. Măcelul se-nfierbîntă, Luptătorii sînt piept la piept. VLAHUȚĂ, O. A. II 119. Acțiunea ținu mult și măcelul fu mare, cu pierdere mai multă din partea turcilor. BOLINTINEANU, O. 262.
  • MĂCÉL ~uri n. Omor în masă (al unor oameni lipsiți de apărare); masacru. /v. a măcelări
  • măcel n. 1. tăiere; 2. fig. ucidere în massă, mare vărsare de sânge: bătălia se sfârși cu un măcel înfricoșat. .
  • măcél n., pl. urĭ (lat. macĕllum și maccĕllus, tîrg de carne, pește, legume ș. a., de origine semitică, de unde și vgr. mákellon, îngrăditură, tîrg; it. macello, 1. măcelărie, 2. măcel, mare ucidere de oamenĭ; pv. masel, vfr. maisel; germ. metzel). Mare vărsare de sînge omenesc, măcelărie, căsăpie: războĭu mondial a fost un oribil măcel.
  • MĂCÉL s. v. masacru.
  • MĂCEL masacru, carnaj, hecatombă, ( și ) pierzanie, pierzare, măcelărie, meserniță, tăiere. (Mare ~ a mai fost.)


Sinonimul cuvântului măcel

Sinonimul cuvântului măcel


Testează-te!