Sinonime născoci

Cuvântul „născoci” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• concepe - a gândi, a imagina, a descoperi, a inventa, a crea, a proiecta, a născoci, a închipui, a urzi
• găsi - a afla, a descoperi, a dibui, a născoci, a izvodi, a inventa, a imagina, a gândi, a elabora
• scorni - a plăsmui, a inventa, a minți, a născoci, a broda, a ticlui, a urzi, a stârni, a isca
• imagina - a închipui, a reprezenta, a concepe, a vedea, a inventa, a născoci, a combina, a scorni, a izvodi
• închipui - a imagina, a reprezenta, a figura, a concepe, a gândi, a plăsmui, a elabora, a inventa, a crede
• alcătui - a întocmi, a concepe, a crea, a realiza, a forma, a compune, a urzi, a plăsmui, a construi
• fantezie - imaginație, închipuire, reverie, plăsmuire, scornire, născocire, ficțiune, himeră, iluzie
• întocmi - a alcătui, a realiza, a elabora, a crea, a face, a plăsmui, a ordona, a clasa, a grupa
• afla - a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa, a fi, a exista, a se găsi
• ticlui - a aranja, a potrivi, a așeza, a născoci, a scorni, a minți
• imaginar - fictiv, închipuit, ireal, plăsmuit, născocit, fantezist
• izvodi - a crea, a inventa, a descoperi
• compune - a alcătui, a face, a crea, a realiza, a întocmi, a redacta, a scrie, a izvodi, a redija
• crea - a produce, a construi, a plăsmui, a urzi, a făuri, a izvodi, a înființa, a funda, a întemeia
• descoperi - a dezvălui, a dezveli, a arăta, a revela, a scoate la lumină, a găsi, a afla, a detecta, a depista

Dex născoci

• născoci 1 A crea ceva. 2 A inventa. 3 A scorni lucruri inexistente. 4 A minți. 5 A se naște (10). 6 A se întâmpla.
• NĂSCOCÍ, născocesc, IV. 1. A face, a crea ceva (ce nu a mai existat până atunci); a descoperi, a inventa. 2. A scorni, a plăsmui (lucruri închipuite, neexistente, neadevărate); a minți. 3. (Rar) A se naște, a se isca, a se ivi, a se întâmpla. –
• NĂSCOCÍ, născocesc, IV. 1. A face ceva nou, care nu exista pînă atunci; a descoperi, a inventa. Oamenii iscusiți au născocit mașinile și înlesnirile vieții. SADOVEANU, P. M. 140. Nu știau cum să-și ațîțe focul, nefiind născocit meșteșugul de a scăpăra. ISPIRESCU, U. 87. Născoci feluri de schingiuiri. NEGRUZZI, S. I 158. 2. A scorni, a plăsmui lucruri închipuite, neexistente, neadevărate; a minți. Născocesc ceva, să mă scuz că nu pot veni mîine. C. PETRESCU, C. V. 376. Cine-a putut născoci o bazaconie ca asta? ALECSANDRI, T. 1684. 3. (Regional) A se naște, a se isca, a se ivi. Îi fu frică să nu să născocească ceva din scînteile focului. RETEGANUL, P. II 32.
• A NĂSCOCÍ ~ésc tranz. 1) (ceva nou) A crea în imaginație în mod arbitrar; a broda; a fabrica; a izvodi; a ticlui; a inventa. 2) (lucruri neadevărate, inexistente, reprobabile) A crea cu ajutorul imaginației în mod arbitrar; a izvodi; a inventa; a fabrica; a ticlui. 3) pop. A descoperi în urma unui efort creator; a inventa. /Orig. nec.
• născocì v. a scorni, a inventa: mintea lui le-a născocit PANN. .
• înăscoci 1-2 A (se) născoci.

Sinonimul cuvântului născoci

Testează-te!