Dicționar de sinonime
Sinonime neînsuflețit
Cuvântul „neînsuflețit” are următoarele sinonime:
neînsuflețit ( adjectiv )
- mort
- inanimat
- neanimat
- inert
- nemișcat
- rece
- țeapăn
- decedat
- defunct
- răposat
- încremenit
- neclintit
Sinonime Apropiate
- mort - decedat, dispărut, răposat, defect, încremenit, inert, paralizat, nemișcat, țeapăn
- țeapăn - tare, neclintit, rigid, dur, nemișcat, încremenit, inert, solid, robust
- rece - insensibil, indiferent, neutru, impasibil, inert, mort, țeapăn, rigid
- inepuizabil - nemișcat, neînsuflețit, mort, țeapăn
- decedat - mort, răposat, defunct, dispărut
- lat - întins, vast, larg, amplu, nemișcat, mort, inert
- neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
- defunct - mort, decedat
- fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
- inanimat - neînsuflețit, amorf
- înțepenit - fixat, prins, imobilizat, anchilozat, inert, țeapăn, rigid, imobil, înțelenit
- nezdruncinat - neclintit, nemișcat, statornic
- amorțeală - toropeală, moleșeală, slăbire, inerție, indiferență, stagnare
- proaspăt - fraged, nou, recent, nealterat, odihnit, refăcut, revigorat
- promova - a avansa, a înainta, a progresa, a trece (clasa), a absolvi, a termina
Dex neînsuflețit
- neînsuflețit, ~ă 1 Mort. 2 Cu aspect de mort. 3 Lipsit de viață, de agitație.
- NEÎNSUFLEȚÍT, -Ă, neînsuflețiți, -te, Mort sau cu aspect de mort. – ne- + însuflețit.
- NEÎNSUFLEȚÍT, -Ă, neînsuflețiți, -te, Mort sau cu aspect de mort. – Ne- + însuflețit.
- NEÎNSUFLEȚÍT, -Ă, neînsuflețiți, -te, Care nu e însuflețit; lipsit de viață, mort. Spintecă pînza c-un briceag și în fața lor apăru trupul neînsuflețit al lui Lazăr Lungu. MIHALE, O. 511. Au rămas nemișcați, asemănători între ei ca niște pietre neînsuflețite. GALAN, B. I 122. Ea n-are să-l revadă decît neînsuflețit – omorît? MACEDONSKI, O. III 17.
- NEÎNSUFLEȚÍT ~tă (~ți, ~te) Care este mort sau cu aspect de mort. /ne- + însuflețit
- neînsuflețit a. 1. lipsit de vieață; 2. fig. fără vioiciune.
- neînsuflețít, -ă adj. Fără suflet, mort. Fig. Fără vioĭciune, fără curaj: trupă neînsuflețită.
- NEÎNSUFLEȚÍT adj. 1. v. mort. 2. inanimat, neanimat, (fig.) mort. (Pulbere ~.)
- NEÎNSUFLEȚIT 1. inert, mort, nemișcat, rece, țeapăn. (O ființă ~.) 2. inanimat, neanimat, mort. (Pulbere ~.)
- Neînsuflețit ≠ viu
Antonime neînsuflețit
- Neînsuflețit ≠ viu
- Neînsuflețit ≠ însuflețit, viu