Dicționar de sinonime
Sinonime necăjit
Cuvântul „necăjit” are următoarele sinonime:
necăjit ( adjectiv )
- supărat, amărât, mâhnit, abătut, indispus, trist
- sărac, nevoiaș, lipsit, mizer, pauper, calic
Alte sinonime:
- întristat
- în mizerie
Sinonime Apropiate
- amărât - trist, supărat, necăjit, mâhnit, indispus, deprimat, degradat, uzat, jerpelit
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- trist - supărat, indispus, abătut, mâhnit, îndurerat, afectat, suferind, deprimant, dezolant
- mâhnit - amărât, trist, supărat, indispus
- abătut - necăjit, supărat, deprimat, mâhnit, amărât, demoralizat
- biet - sărman, nevoiaș, sărac, mizer, pauper, nenorocit, mizerabil, de plâns, umil
- fiert - clocotit, fierbinte, fermentat, dospit, supărat, amărât, necăjit, trist, otrăvit
- penurie - sărăcie, lipsuri, mizerie, pauperitate
- îndurerat - trist, afectat, mâhnit, supărat
- nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
- nevoiaș - sărac, lipsit, biet
- calic - sărac, nevoiaș, oropsit, sărman, zgârcit, avar, egoist, meschin
- afectat - întristat, mâhnit, abătut, trist, emfatic, retoric, umflat, fals, forțat
- milog - cerșetor, sărac, calic, mizer
- privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
Dex necăjit
- necăjit, ~ă 1-2 , (Om) care are o durere sufletească. 3 Supărat. 4 Trist. 5 Care exprimă supărare, mâhnire. 6 ( viață, modul de trai) Plin de supărări, de neajunsuri1, lipsuri mizerabil. 7-8 , (Om) care duce o viață grea. 9-10 , (Om) sărac. 11 (; somn) Agitat. 12-13 , (Om) mic și slab. 14 Schilod. 15 Ouă ~e Ouă încondeiate (în mai multe culori). 16 Nemulțumit de ceva sau de cineva. 17 Enervat. 18 Supărat pe cineva.
- NECĂJÍT, -Ă, necăjiți, -te, 1. Care are un necaz; supărat, amărât, trist, mâhnit. ♦ Care exprimă supărare, mâhnire, tristețe. Față necăjită. ♦ Plin de supărări, de neajunsuri. 2. Care duce o viață grea; chinuit, muncit; sărac, sărman. 3. Nemulțumit (de ceva sau de cineva), contrariat, enervat, întărâtat. – necăji.
- NECĂJÍT, -Ă, necăjiți, -te, Care are un necaz; supărat, amărît. Draga mea, nici n-ai idee ce necăjită am fost. BARANGA, I. 218. Toată lumea în așteptare era enervată, necăjită. BART, E. 283. Fata asta necăjită trebuie să aibă ceva dur. IBRĂILEANU, S. 7. ♦ Care exprimă supărare. Cu un obraz necăjit, se uita la soră-sa ca la un dușman. D. ZAMFIRESCU, R. 138. ♦ Plin de necazuri, de lipsuri. Ajung slăbănogiți la niște bătrînețe necăjite. ISPIRESCU, U. 26. – Variantă: năcăjít, -ă (SADOVEANU, Z, C. 5, RUSSO, S. 104)
- năcăji necăji
- năcăjit, ~ă necăjit