Sinonime necesitate

Cuvântul „necesitate” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• nevoie - trebuință, cerință, necesitate, imperativ, obligație, pretenție, lipsă, sărăcie, mizerie
• cerință - exigență, imperativ, necesitate, pretenție, dorință, deziderat, voință, trebuință, nevoie
• comandament - imperativ, cerință, exigență, pretenție, nevoie, poruncă, regulă, normă, lege
• exigență - pretenție, rigoare, cerință, deziderat, imperativ, acribie, scrupul, minuțiozitate, migală
• zor - grabă, urgență, febrilitate, însuflețire, sârguință, elan, necesitate, nevoie, strâmtoare
• prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
• pretenție - cerință, exigență, cerere, revendicare, moft, ifos nazuri
• răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire
• servi - a sluji, a oficia, a lucra, a ajuta, a sprijini, a întrebuința, a folosi, a lua, a uza
• folosi - a întrebuința, a utiliza, a face uz, a uza, a recurge la, a fi de folos, a servi, a ajuta, a sluji
• folosință - folos, beneficiu, avantaj, câștig), folosire, întrebuințare, utilizare, uz
• însărcinare - sarcină, misiune, răspundere, îndatorire, obligație
• legământ - obligație, îndatorire, angajament, parolă, jurământ, juruință, acord, convenție, pact
• abia - doar, numai, tocmai, cu greu, anevoie, cu dificultate
• atribuție - sarcină, obligație, însărcinare, rol, datorie, îndatorire

Dex necesitate

• necesitate 1 Ceea ce se cere, se impune să se facă nevoie (1), trebuință, niștotă (2), nevoință (19), nevoire (1). 2 Ceea ce este de absolută nevoie trebuință. 3 Chestiune, situație, afacere a cărei rezolvare are caracter urgent. 4 Proces fiziologic de evacuare a materiilor fecale și a urinei. 5-6 Fără (nici o) ~ (Care este) inutil. 7-8 De primă ~ sau de (cea mai) mare ~ (Care este) absolut folositor. 9-10 (Care este) indispensabil traiului. 11 Obiect indispensabil, de absolută nevoie. 12-13 (Caracter a) ceea ce este de neînlăturat. 14 Totalitate a însușirilor și raporturilor interne dintre fenomene, care decurg inevitabil din esența lucrurilor și din legile lor de dezvoltare. 15 Cu ~ În mod necesar (8). 16 Obligatoriu. 17 Obligativitate. 18 Utilitate. 19 Oportunitate.
• NECESITÁTE, necesități, 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuință; trebuință, nevoie. ◊ De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ (La ) Proces fiziologic de evacuare a fecalelor și a urinei. 2. Categorie filosofică care desemnează însușirile și raporturile care au un temei intern, decurgând inevitabil din esența lucrurilor. ◊ Cu necesitate = în mod imperios, obligatoriu, neapărat, inevitabil. 3. Utilitate, oportunitate. – Din necessitas, -atis, nécessité.

Sinonimul cuvântului necesitate

Testează-te!