Dicționar de sinonime
Sinonime necinstit
Cuvântul „necinstit” are următoarele sinonime:
necinstit ( adjectiv )
- dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat
- incorect, neonest, ilegal
Alte sinonime:
- necorect
- veros
- malonest
- compromis
- discreditat
- terfelit
- pătat
- ilicit
- nelegal
- oneros
- murdar
- necurat
- batjocorit
- defăimat
- înșelător
- nebăgat în seamă
- rușinos
- umil
- disprețuit
- violată
- dezvirginată
Sinonime Apropiate
- incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
- ilegal - nelegal, ilicit, nepermis, prohibit, interzis, incorect, clandestin, subversiv, conspirativ
- malonest - necinstit, incorect
- improb - necinstit, incorect
- prohibit - oprit, interzis, ilegal, ilicit
- secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
- strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
- umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
- greșit - incorect, eronat, inexact, smintit, fals, nefondat, rău, nepotrivit, prost
- ilicit - ilegal, oprit, nepermis
- infidel - necredincios, nestatornic, labil, adulter, inexact, incorect, alterat, denaturat
- înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
- murdar - nespălat, jegos, soios, slinos, îngălat, josnic, mizerabil, necinstit, necurat
- necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
- abuz - exces, necumpătare, surplus, abatere, infracțiune, ilegalitate, samavolnicie
Dex necinstit
- necinstit, ~ă 1 Lipsit de mărire, de glorie. 2-3 (Demn de) disprețuit. 4 Nebăgat în seamă. 5 Umil. 6 Profanat. 7 Dezonorat. 8 Rușinos. 9 Compromis. 10 Batjocorit. 11 Defăimat. 12 ( femei) Violată. 13 ( o fată) Dezvirginată. 14 Lipsit de cinste, de probitate. 15 Incorect. 16 Înșelător. 17 Care vădește lipsa de cinste, de probitate.
- NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc. ♦ Care trădează lipsă de cinste, de probitate. – ne- + cinstit.
- NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc. ♦ Care vădește, trădează lipsă de cinste, de probitate. – Ne- + cinstit.
- NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste; neonest, incorect, înșelător. Cît era de lacom, era și necinstit. NEGRUZZI, S. II 239. ◊ (Adverbial) Atunci a hotărît să nu joace cu cărțile cele blagoslovite, decît cu jucătorii care jucau necinstit. NEGRUZZI, S. I 87.
- necinstit a. lipsit de cinste.
- necinstít, -ă adj. Fără onoare. Fără onestitate. Adv. A te purta necinstit.
- necinsti 1 A lipsi pe cineva de cinstea, de atenția, de grija cuvenită a desconsidera, a nesocoti. 2 A profana. 3-4 A (se) acoperi de rușine a (se) dezonora. 5-6 A (se) compromite. 7-8 A (se) batjocori. 9-10 A (se) defăima. 11 A viola o femeie. 12 A dezvirgina.
- NECINSTÍ, necinstesc, IV. și A (se) acoperi de rușine; a (se) dezonora, a (se) compromite. ♦ A profana. ♦ A viola o femeie; a batjocori. – ne- + cinsti. necinste.
Antonime necinstit
- A necinsti ≠ a cinsti