Dicționar de sinonime

Sinonime necinstit

Cuvântul „necinstit” are următoarele sinonime:

necinstit ( adjectiv )
  1. dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat
  2. incorect, neonest, ilegal
Alte sinonime:
  • necorect
  • veros
  • malonest
  • compromis
  • discreditat
  • terfelit
  • pătat
  • ilicit
  • nelegal
  • oneros
  • murdar
  • necurat
  • batjocorit
  • defăimat
  • înșelător
  • nebăgat în seamă
  • rușinos
  • umil
  • disprețuit
  • violată
  • dezvirginată


Sinonime Apropiate

  • incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
  • ilegal - nelegal, ilicit, nepermis, prohibit, interzis, incorect, clandestin, subversiv, conspirativ
  • malonest - necinstit, incorect
  • improb - necinstit, incorect
  • prohibit - oprit, interzis, ilegal, ilicit
  • secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
  • strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
  • umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
  • greșit - incorect, eronat, inexact, smintit, fals, nefondat, rău, nepotrivit, prost
  • ilicit - ilegal, oprit, nepermis
  • infidel - necredincios, nestatornic, labil, adulter, inexact, incorect, alterat, denaturat
  • înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
  • murdar - nespălat, jegos, soios, slinos, îngălat, josnic, mizerabil, necinstit, necurat
  • necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
  • abuz - exces, necumpătare, surplus, abatere, infracțiune, ilegalitate, samavolnicie

Dex necinstit

  • necinstit, ~ă 1 Lipsit de mărire, de glorie. 2-3 (Demn de) disprețuit. 4 Nebăgat în seamă. 5 Umil. 6 Profanat. 7 Dezonorat. 8 Rușinos. 9 Compromis. 10 Batjocorit. 11 Defăimat. 12 ( femei) Violată. 13 ( o fată) Dezvirginată. 14 Lipsit de cinste, de probitate. 15 Incorect. 16 Înșelător. 17 Care vădește lipsa de cinste, de probitate.
  • NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc. ♦ Care trădează lipsă de cinste, de probitate. – ne- + cinstit.
  • NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste, de probitate; incorect; escroc. ♦ Care vădește, trădează lipsă de cinste, de probitate. – Ne- + cinstit.
  • NECINSTÍT, -Ă, necinstiți, -te, Lipsit de cinste; neonest, incorect, înșelător. Cît era de lacom, era și necinstit. NEGRUZZI, S. II 239. ◊ (Adverbial) Atunci a hotărît să nu joace cu cărțile cele blagoslovite, decît cu jucătorii care jucau necinstit. NEGRUZZI, S. I 87.
  • necinstit a. lipsit de cinste.
  • necinstít, -ă adj. Fără onoare. Fără onestitate. Adv. A te purta necinstit.
  • necinsti 1 A lipsi pe cineva de cinstea, de atenția, de grija cuvenită a desconsidera, a nesocoti. 2 A profana. 3-4 A (se) acoperi de rușine a (se) dezonora. 5-6 A (se) compromite. 7-8 A (se) batjocori. 9-10 A (se) defăima. 11 A viola o femeie. 12 A dezvirgina.
  • NECINSTÍ, necinstesc, IV. și A (se) acoperi de rușine; a (se) dezonora, a (se) compromite. ♦ A profana. ♦ A viola o femeie; a batjocori. – ne- + cinsti. necinste.


Antonime necinstit

  • A necinsti ≠ a cinsti


Sinonimul cuvântului necinstit

Sinonimul cuvântului necinstit


Testează-te!