Dicționar de sinonime
Sinonime neclintire
Cuvântul „neclintire” are următoarele sinonime:
neclintire ( substantiv )
- imobilitate
- fixitate
- nemișcare
- stabilitate
- hotărâre
- inerție
- nemobilitate
- dârzenie
- fermitate
- intransigență
- neînduplecare
- nestrămutare
- neșovăire
- statornicie
- decizie
- nepreget
- inflexibilitate
- stare de nemișcare
Sinonime Apropiate
- fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- fixitate - imobilitate, neclintire
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- inerție - imobilitate, inactivitate, apatie, lene, indolență
- instabilitate - nestatornicie, mobilitate, labilitate, fluctuație, variabilitate
- labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
- mobilitate - instabilitate, nestatornicie, labilitate
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
- asprime - severitate, duritate, rigiditate, strășnicie, neînduplecare, intransigență
- consecvență - constantă, stabilitate, statornicie
- decizie - hotărâre, rezoluție, sentință, determinare
- decret - hotărâre, decizie
- echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
- hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
Dex neclintire
- neclintire 1 Stare de nemișcare fixitate, imobilitate. 2 Rigiditate. 3 Soliditate. 4 Stabilitate.
- NECLINTÍRE, neclintiri, Stare de nemișcare; imobilitate, fixitate. – ne- + clintire.
- NECLINTÍRE, neclintiri, Stare de nemișcare; imobilitate, fixitate. – Ne- + clintire.
- NECLINTÍRE Stare de nemișcare, de imobilitate; fixitate. Vînturile trebuiau să-și sfărîme furia lor vijelioasă de neclintirea zidurilor de lemn. HOGAȘ, M. N. 170. Totul e în neclintire, fără viață, fără glas. ALECSANDRI, P. III 18. ◊ (Poetic) Stepa fără hotar încremenise ca în moarte. Suna totuși ceva subțire și mărunt în acea neclintire a tăcerii. SADOVEANU, M. C. 94. ♦ Statornicie, neschimbare, nestrămutare.
- neclintire f. imobilitate: totul e ’n neclintire, fără vieață, fără glas AL.
- neclintíre f. Starea lucruluĭ neclintit, imobilitate: a sta în neclintire.
- NECLINTÍRE s. 1. v. imobilitate. 2. fixitate, imobilitate, nemișcare, stabilitate. (~ unor dune.) 3. v. hotărâre.
- NECLINTIRE 1. fixitate, imobilitate, inerție, nemișcare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) 2. fixitate, imobilitate, nemișcare, stabilitate. (~ unor dune.) 3. dîrzenie, fermitate, hotărîre, intransigență, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, statornicie, decizie, nepreget, inflexibilitate. (~ unui om.)