Dicționar de sinonime
Sinonime necontestat
Cuvântul „necontestat” are următoarele sinonime:
necontestat ( adjectiv )
- recunoscut
- evident
- sigur
- cert
- hotărât
- neîndoielnic
Alte sinonime:
- categoric
- incontestabil
- indiscutabil
- necontestabil
- nediscutabil
- neîndoios
- netăgăduit
- vădit
- indubitabil
- peremptoriu
Sinonime Apropiate
- indiscutabil - cert, neîndoielnic, hotărât, precis, sigur, incontestabil, categoric
- incontestabil - sigur, cert, evident, categoric, indiscutabil
- indubitabil - neîndoios, sigur, cert, hotărât
- negreșit - firește, bineînțeles, desigur, sigur, neîndoielnic, cert, neapărat, cu siguranță
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- bineînțeles - desigur, neîndoielnic, cert, categoric, firește
- evidență - certitudine, adevăr, claritate, siguranță, situație, consemnare, conspect, înregistrare
- cert - sigur, neîndoielnic, adevărat, pozitiv, veridic, concret, palpabil, real, ferm
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
- vizibil - evident, clar, vădit, limpede, neîndoielnic
- ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
- firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
- improbabil - nesigur, incert, îndoielnic
- incert - nesigur, îndoielnic, tulbure, nebulos, învăluit, cu semn de întrebare
Dex necontestat
- necontestat, ~ă 1 Care nu este contestat. 2 Care nu poate fi pus la îndoială incontestabil, indiscutabil, netăgăduit. 3 Fără îndoială indiscutabil.
- NECONTESTÁT, -Ă, necontestați, -te, Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. – ne- + contestat (după incontesté).
- NECONTESTÁT, -Ă, necontestați, -te, Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. – Ne- + contestat (după incontesté).
- NECONTESTÁT, -Ă, necontestați, -te, Care nu este (sau nu poate fi) contestat; recunoscut (ca valabil, adevărat), netăgăduit, evident. Primele sale poezii... îl ridicară îndată la titlul necontestat de întîiul poet național al Romîniei. NEGRUZZI, S. I 339. Un lucru necontestat că limbile se prefac. RUSSO, O. 75.
- NECONTESTÁT, -Ă Care nu este (sau nu poate fi) contestat; evident. .
- *incontestát, -ă adj. (in- și contestat). Care nu e contestat: șef incontestat.
- NECONTESTÁT adj. v. categoric.
- NECONTESTAT categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.)
Sinonimul cuvântului necontestat