Dicționar de sinonime
Sinonime nedespărțit
Cuvântul „nedespărțit” are următoarele sinonime:
nedespărțit ( adjectiv )
- indivizibil
- inseparabil
- nedezlipit
- neseparabil
- nedivizibil
- indisolubil
- organic
- unitar
- căsătorit
- în cuplu
- logodit
- măritată
- legat
- lipit
- unit
Sinonime Apropiate
- inseparabil - nedespărțit, neseparabil, organic, indisolubil
- indisolubil - indestructibil, infrangibil, inseparabil
- indivizibil - neîmpărțit, de nedivizat, nedivizibil
- cetățenesc - civic, civil, obștesc, comunitar
- coeziune - unitate, solidaritate, legătură
- compozit - eterogen, amestecat, complex, eteroclit, neunitar
- pereche - cuplu, partener, soț
- piesă - element, bucată, unitate, monedă, ban, act, document, hârtie, operă
- relație - legătură, raport, conexiune, contingență, contact, informație, cunoștință
- snop - fascicul, legătură, mănunchi
- sticlos - lucios, vitros, sclipitor, încremenit, fix, imobil
- strălucit - sclipitor, strălucitor, fastuos, splendid, faimos, celebru, glorios, reputat, falnic
- sudură - legătură, lipire, unire, sudare
- valență - legătură, relație, combinație
- zețar - tipograf, culegător
Dex nedespărțit
- nedespărțit, ~ă 1 Care nu este despărțit. 2 Care nu poate fi fragmentat. 3 Care nu poate fi despărțit indivizibil, (rar) neseparabil. 4 Care nu se despart niciodată inseparabil, nedezlipit (5). 5 De care nu se poate despărți inseparabil, nedezlipit (6). 6 Care este nelipsit de undeva inseparabil, nedezlipit (7).
- NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, Care nu este despărțit sau fragmentat, care nu poate fi despărțit, indivizibil; care sau de care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată, inseparabil. – ne- + despărțit.
- NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, Care nu este despărțit sau fragmentat, care nu poate fi despărțit, indivizibil; care sau de care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată, inseparabil. – Ne- + despărțit.
- NEDESPĂRȚÍT, -Ă, nedespărțiți, -te, Strîns unit (prin sentimente); inseparabil. legat. Eram prietini nedespărțiți în vremea cea mai fericită. SADOVEANU, O. VIII 22. Pe lîngă grupul Anton Pann, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt. GHICA, S. A. 79.
- NEDESPĂRȚÍT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la despărțit) 1): De ~ care nu poate fi despărțit. 2) fig. Care stă permanent undeva sau pe lângă cineva (sau ceva). /ne- + despărțit
- nedespărțit a. 1. care nu poate fi despărțit, inseparabil; 2. legat, unit prin sentiment: prieteni nedespărțiți.
- nedespărțít, -ă adj. Care nu e despărțit. Fig. Strîns unit, întins: prieten nedespărțiț.
Sinonimul cuvântului nedespărțit