Dicționar de sinonime

Sinonime nelegiuire

Cuvântul „nelegiuire” are următoarele sinonime:

nelegiuire ( substantiv )
  • ticăloșie
  • abjecție
  • fărădelege
  • infamie
  • josnicie
  • mișelie
  • mârșăvie
  • nemernicie
  • netrebnicie
  • ignominie
  • turpitudine
  • scelerație
  • parșivenie
  • becisnicie
  • blestemăție
  • scârnăvie
  • spurcăciune
  • mârșăvenie
  • bazaconie
  • blestemăciune
  • nebunie
  • necurat
  • necurăție
  • necurățire
  • păgânătate
  • păgânie
  • verigășie
  • murdărie
  • crimă


Sinonime Apropiate

  • infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
  • turpitudine - ticăloșie, infamie, nelegiuire, mârșăvie
  • fărădelege - nelegiuire, crimă, ticăloșie, delict, mișelie
  • mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
  • murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
  • josnicie - ticăloșie, mișelie, infamie
  • banditism - nelegiuire, crimă, ticăloșie, tâlhărie
  • blestemăție - nelegiuire, ticăloșie, răutate
  • sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
  • spurcăciune - scârnăvie
  • drăcie - minunăție, ciudățenie, bazaconie, drăcărie, ștrengărie, poznă, blestemăție, năzbâtie, drăcovenie
  • schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
  • sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
  • zburdălnicie - neastâmpăr, zbenguială, vioiciune, voioșie, joacă, nebunie
  • gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură

Dex nelegiuire

  • nelegiuire Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale fărădelege, infamie, ticăloșie.
  • NELEGIUÍRE, nelegiuiri, Faptă care contravine legilor juridice sau preceptelor morale; fărădelege, infamie, crimă. – Din nelegiuit.
  • NELEGIUÍRE, nelegiuiri, Faptă nelegiuită, fărădelege, infamie, crimă. Va da pe mîna jandarmilor orice nelegiuire. REBREANU, R. I 236. Verișoara la călugărie! Nu voi suferi niciodată asemene nelegiuire. ALECSANDRI, T. I 51.
  • NELEGIUÍRE ~i f. Faptă reprobabilă, condamnată de lege; fărădelege. /ne- + legiuire
  • nelegiuire f. 1. dispreț pentru cele religioase; 2. faptă criminală. .
  • nelegĭuíre f. Impietate, sacrilegiŭ. Crimă.
  • NELEGIUÍRE s. v. ticăloșie.
  • NELEGIUIRE abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mîrșăvie, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, ignominie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, ( și ) parșivenie, becisnicie, blestemăție, scîrnăvie, spurcăciune, mîrșăvenie, bazaconie, blestemăciune, nebunie, necurat, necurăție, necurățire, păgînătate, păgînie, verigășie, murdărie. (A comite o ~.)


Sinonimul cuvântului nelegiuire

Sinonimul cuvântului nelegiuire


Testează-te!