Dicționar de sinonime
Sinonime nenorocire
Cuvântul „nenorocire” are următoarele sinonime:
nenorocire ( substantiv )
- nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură, neajuns
- calamitate, potop, dezastru, catastrofă
Alte sinonime:
- meserătate
- mișelătate
- dandana
- nemulțumire
- nevoie
- pocinog
- rău
- supărare
- poznă
- răutate
- alagea
- daraveră
- păcat
- ponos
- potcă
- poticală
- zăduf
- nacafa
- nagodă
- dănănaie
- încurcală
- năzbâcă
- năzdrăvănie
- păcostenie
- șugă
- șugubină
- toroapă
- bacală
- bai
- bedă
- chichion
- cotoarbă
- dabilă
- nesosință
- nevoință
- patimă
- satara
- stenahorie
- flagel
- grozăvie
- prăpăd
- pustiire
- sinistru
- urgie
- prăpădenie
- blestem
- mânie
- potopenie
- topenie
- pustieșag
- pustiit
- sodom
- prăpădeală
- pierzare
- pustiiciune
- pârjol
- plagă
- ghinion
- ticăloșie
Sinonime Apropiate
- năpastă - nenorocire, belea, pacoste, necaz, calamitate, bucluc, neplăcere, încurcătură
- pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
- catastrofă - dezastru, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, urgie, nenorocire, sinistru, pacoste
- dezastru - catastrofă, calamitate, nenorocire, năpastă, prăpăd, urgie
- tragedie - piesă, dramă, operă dramatică, dezastru, calamitate, catastrofă, nenorocire, durere
- flagel - nenorocire, dezastru, pacoste, calamitate, boală, epidemie, ciumă
- grozăvie - nenorocire, calamitate, oroare, flagel, dezastru, năpastă, prăpăd, pustiire, sinistru
- necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
- blestem - imprecație, maledicție, afurisenie, dezastru, potop, flagel, catastrofă, nenorocire
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
- nenoroc - nefericire, neșansă, necaz, ghinion, belea
- bucluc - necaz, neajuns, încurcătură, mizerie
- calamitate - nenorocire, dezastru
- daraveră - pățanie, belea, încurcătură, bucluc, necaz, proces, afacere, treabă, negustorie
Dex nenorocire
- nenorocire 1 Întâmplare cu efecte dezastruoase. 2 Necaz mare pacoste, năcăjie, năzdrăvănie. 3 Dezastru. 4 (Î) Din ~ Din cauza unor împrejurări regretabile. 5 Spre regretul cuiva. 6 Fantomă. 7 Stare a celui nenorocit nefericire (2), meserătate, mișelătate. 8 Suferință mare mesărătate, mișelătate.
- NENOROCÍRE, nenorociri, 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; dezastru. ◊ Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – nenoroci.
- NENOROCÍRE, nenorociri, Stare a celui nenorocit; (concretizat) întîmplare care face pe cineva nenorocit, care curmă cursul liniștit al vieții, care aduce după sine necazuri, dureri, suferințe; neajuns mare, dezastru. Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233. ◊ Din nenorocire = datorită unor împrejurări nefavorabile; din păcate.
- NENOROCÍRE ~i f. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. /v. a (se) nenoroci
- nenorocire f. 1. ursită rea: nenorocirea mă prigonește; 2. întâmplare rea: a suferi tot felul de nenorociri.
- nenorocíre f. Nefericire. Întîmplare rea. Dezastru, catastrofă.
- nenoroci 1 A face pe cineva să ajungă nenorocit (1). 2 A provoca cuiva o mare suferință. 3-4 A (se) distruge.
Antonime nenorocire
- Nenorocire ≠ norocire
Sinonimul cuvântului nenorocire