Dicționar de sinonime
Sinonime nevoi
Cuvântul „nevoi” are următoarele sinonime:
nevoi ( verb )
- a constrânge, a obliga, a sili, a forța
- a căzni, a chinui, a canoni, a munci, a trudi
Alte sinonime:
- canoni
- căzni
- cere
- chinui
- comporta
- forța
- frământa
- impune
- împotrivi
- munci
- necăji
- necesita
- obosi
- osteni
- pretinde
- reclama
- rezista
- sforța
- sili
- solicita
- strădui
- trudi
- zbate
- zbuciuma
- a se strădui
- a se căzni
- a face eforturi
Sinonime Apropiate
- strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
- trudi - a munci, a se strădui, a se sili, a se osteni, a se căzni
- constrânge - a obliga, a sili, a forța, a presa
- forța - a constrânge, a sili, a obliga, a presa, a se strădui, a se zbate, a se opinti, a se sforța, a-și da silința
- nevoit - obligat, constrâns, forțat, silit
- presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
- violenta - a forța, a constrânge, a sili
- impune - a obliga, a constrânge, a sili, a pretinde, a cere, a trebui, a necesita, a impresiona, a mișca
- obliga - a constrânge, a sili, a impune, a determina, a se angaja, a consimți, a se lega
- consumat - folosit, utilizat, nimicit, mâncat, sleit, frânt, chinuit, muncit, trudit
- forțat - impus, silit, silnic, obligat, nefiresc, artificial, căutat, afectat, fals
- schingiui - a căzni, a tortura, a chinui
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
- tortura - a chinui, a maltrata, a căzni, a schingiui
- trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
Dex nevoi
- nevoi 1 vtu A necesita (2). 2 A se chinui. 3 A păgubi. 4 (; pasiv) A obliga (prin constrângere). 5-6 (; urmat de determinări care arată scopul) A face eforturi a (se) strădui. 7 A încerca depunând eforturi, grăbindu-se. 8 A se obișnui. 9 A se îndeletnici cu... 10-11 ( „de”) A avea grijă de ceva sau de cineva. 12-13 ( sau „asupra”, „împotriva”) A ține piept a rezista.
- NEVOÍ, nevoiesc, IV. 1. (Numai la diateza pasivă) A fi silit sau constrâns să acționeze într-un anumit fel; a fi obligat, dator. 2. ( și ) A face eforturi; a se strădui, a se căzni. – Din nevoie.
- NEVOÍ, nevoiesc, IV. 1. (Numai la pasiv, urmat de un infinitiv sau de o propoziție completivă cu verbul la conjunctiv) A fi silit sau constrîns; a fi obligat, dator. În vremea iernii e nevoit să se acopere cu șube. SADOVEANU, E. 94. Societatea ce se afla aici fusese nevoită a se închide în casă și a căuta distracții în convorbiri. BOLINTINEANU, O. 414. Sinan, trebuind a înainta spre București, era nevoit a trece pe la Călugăreni. BĂLCESCU, O. I 198. 2. (Învechit și arhaizant) A se sili, a se strădui, a face eforturi, a se trudi, a se căzni. De două luni de cînd se nevoiește el n-a văzut măcar un drac... să se ia la harță cu dînsul. STĂNOIU, C. I. 168. Văzîndu-l păzitorul cum se nevoia a-și scoate calul și căruța din noroi, i se făcu milă de el. ISPIRESCU, L. 374. Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’la ea. NEGRUZZI, S. II 6.