Dicționar de sinonime
Sinonime ocazional
Cuvântul „ocazional” are următoarele sinonime:
ocazional ( adjectiv )
- întâmplător
- accidental
- incidental
- sporadic
- aleatoriu
- contingent
- stocastic
- cazual
- simptomatic
- de ocazie
- fortuit
- rar
- ocazional
Sinonime Apropiate
- cazual - accidental, incidental, ocazional, sporadic, flexionar
- întâmplător - neprevăzut, accidental, incidental, ocazional
- accidental - întâmplător, ocazional, incidental, secundar
- aleatoriu - întâmplător, ocazional, circumstanțial
- contingent - întâmplător, incident, accidental
- episodic - secundar, neesențial, incidental, întâmplător, accidental, trecător
- sporadic - intermitent, discontinuu, disparat, întâmplător, răzleț
- fortuit - neprevăzut, neașteptat, inopinat, întâmplător
- incidental - întâmplător
- neregulat - rar, uneori, sporadic, întâmplător, din când în când
- promoție - serie, contingent, generație
- relație - legătură, raport, conexiune, contingență, contact, informație, cunoștință
- împrejurare - caz, circumstanță, situație, stare, condiție, postură, ocazie, prilej, moment
- circumstanță - împrejurare, ipostază, situație, conjunctură, ocazie
- întâmplare - fapt, caz, eveniment, episod, peripeție, istorie, pățanie, ocazie, prilej
Dex ocazional
- ocazional, ~ă 1 Care prilejuiește ceva. 2 Care are loc cu prilejul unui anumit eveniment. 3 Care se ivește întâmplător.
- OCAZIONÁL, -Ă, ocazionali, -e, 1. Care are loc cu prilejul unui anumit eveniment. 2. Care se ivește întâmplător; accidental, de ocazie. ◊ (Adverbial) L-a întâlnit ocazional. – Din occasionnel.
- OCAZIONÁL, -Ă, ocazionali, -e, Care are loc cu prilejul unui anumit eveniment; de ocazie. Mi-a dăruit plocon un discurs ocazional. VORNIC., P. 12.
- OCAZIONÁL, -Ă De ocazie, pentru o ocazie. ♦ Întâmplător. .
- OCAZIONÁL, -Ă care are loc cu o anumită ocazie. ◊ care se ivește întâmplător. ◊ din întâmplare, accidental. (< fr. occasionnel)
- OCAZIONÁL ~ă (~i, ~e) Care se produce cu o anumită ocazie. /<fr. occasionnel
- *ocazionál, -ă adj. (fr. occasionnel, mlat. occasionalis). Care aduce ocaziune: predicile luĭ Tetzel fură cauza ocazională a reformeĭ luĭ Luter. Accidental, întîmplător. Adv. Cu vre-o ocaziune, din întîmplare.
- OCAZIONÁL adj. v. întâmplător.
- OCAZIONAL accidental, incidental, întîmplător, sporadic, aleatoriu, contingent, stocastic, (rar) cazual, simptomatic. (Fenomen, eveniment ~. )