Dicționar de sinonime
Sinonime omenesc
Cuvântul „omenesc” are următoarele sinonime:
omenesc ( adjectiv )
- uman
- pământesc
- afabil
- altruist
- android
- antropoid
- binefăcător
- binevoitor
- blând
- caritabil
- clar
- clement
- convenabil
- filantrop
- generos
- indulgent
- inteligibil
- muritor
- pământean
- plin de omenie
- prietenos
- rezonabil
- social
- terestru
- terian
- tolerant
- umanitar
- umanoid
- creștinesc
- țărănesc
Sinonime Apropiate
- uman - omenesc, creștinesc, lumesc, bun, milos, caritabil, blajin
- clement - iertător, indulgent, îngăduitor, generos, milos, bun, blând
- umanitar - omenos, generos, iubitor de oameni, binefăcător, nobil
- pământesc - terestru, teluric, pământean, profan, laic, mirean
- umanitate - omenire, lume, neamul omenesc, umanitarism, altruism, generozitate
- mărinimos - generos, binevoitor, darnic, bun, nobil, filantrop
- binefăcător - sprijinitor, binevoitor, generos, săritor, prielnic, folositor, binevenit, bun, util
- caritabil - generos, nobil, darnic, milos, filantropic
- clemență - îngăduință, indulgență, bunătate, iertare, blândețe, milă
- creștinesc - omenesc, umanist, uman
- bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
- filantrop - mărinimos, darnic, generos, caritabil, larg, filotim
- pământean - băștinaș, indigen, aborigen, neaoș, muritor, ins, lumesc, mirean, profan
- favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
- iertător - indulgent, îndurător, îngăduitor, generos, milostiv
Dex omenesc
- omenesc, ~ească 1-2 Care aparține (omului sau) genului uman uman. 3-4 Privitor la (om sau) la genul uman. 5-6 Propriu (aspectului sau) firii omului uman. 7-8 (Lucruri sau) fapte caracteristice omului uman. 9 Care aparține altui om străin. 10 (; boieresc sau ciocoiesc) Care aparținea omului de rând. 11 ( în devălmășie) Care aparține unui singur om individual, personal. 12 Prietenos. 13 Blând. 14 Convenabil. 15 ( limbă) Inteligibil.
- OMENÉSC, -EÁSCĂ, omenești, 1. Care aparține omului sau genului uman, privitor la om sau la genul uman, propriu înfățișării sau firii omului; de om; uman. ◊ (Substantivat, ) Omenescul unei situații. ◊ Așezare omenească = denumire pentru sat, comună, oraș. 2. Care aparține omului de rând. 3. ( și ) Prietenos, binevoitor; blând. ♦ Convenabil, rezonabil. ♦ (Despre limbă) Inteligibil, clar. – Om + -esc.