Dicționar de sinonime
Sinonime omogenitate
Cuvântul „omogenitate” are următoarele sinonime:
omogenitate ( substantiv )
- unitate
Sinonime Apropiate
- piesă - element, bucată, unitate, monedă, ban, act, document, hârtie, operă
- identitate - conformitate, consimilitudine, specific, proprietate, valoare în sine, unitate
- instituție - așezământ, unitate, for
- legiune - regiment, unitate, armată, mulțime, ceată, grup, gloată
- număr - cantitate, mulțime, sumă, total, cifră, bucată, exemplar, unitate, talie
- nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
- clan - gintă, neam, spiță, comunitate, gașcă, bandă, clică, șleahtă
- coeziune - unitate, solidaritate, legătură
- colectivitate - comunitate, obște, societate, mulțime, masă, public
- divizie - mare unitate militară, comandament, categorie sportivă
- brigadă - echipă, unitate, grup
- întreprindere - uzină, fabrică, unitate, combinat
- grupă - unitate, grup, ceată, trupă, pâlc, stol
Dex omogenitate
- omogenitate 1 Structură unitară. 2 Însușire a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. 3 Proprietate a unei formule fizice de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi.
- OMOGENITÁTE Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi. – Din homogénéité, homogeneitas. omogen.
- OMOGENITÁTE omogeneitate.
- OMOGENITÁTE Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ Însușire a unei funcții de a fi omogenă. ♦ Însușire a unei formule, a unei relații etc. de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. .
- OMOGENITÁTE însușirea de a fi omogen. ◊ însușire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ◊ (mat.) însușire a unei funcții de a fi omogenă. ◊ însușire a unei formule, relații de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. (< fr. homogénéité, lat. homogenitas)
- OMOGENITÁTE f. Caracter omogen. /<fr. homogénéité, lat. homogeneitas
- *omogenitáte f. (d. omogen; mlat. homogenéitas, -átis; fr. homogénéité, it. omogeneitá). Calitatea de a fi omogen.
- omogeneitate omogenitate
- omoghenitate omogenitate
- omojeneitate omogenitate
Antonime omogenitate
- Omogenitate ≠ eterogenitate