Dicționar de sinonime
Sinonime oportun
Cuvântul „oportun” are următoarele sinonime:
oportun ( adjectiv )
- nimerit
- binevenit
- adecvat
- potrivit
- recomandabil
Alte sinonime:
- indicat
- bun
- favorabil
- fericit
- prielnic
- propice
- pertinent
- priincios
Sinonime Apropiate
- nimerit - potrivit, adecvat, convenabil, corespunzător, oportun, recomandabil, util, reușit, izbutit
- recomandabil - oportun indicat, bun, potrivit, adecvat
- indicat - nimerit, convenabil, corespunzător, potrivit, binevenit, recomandabil
- impropriu - inadecvat, nepotrivit, nerecomandabil
- nepotrivit - deplasat, inoportun, vătămător, neprielnic, nefavorabil, impropriu, inadecvat
- adecvat - potrivit, propriu, acomodat, adaptat, recomandabil
- corespunzător - adecvat, nimerit, convenabil, potrivit, congruent
- cuvenit - indicat, adecvat, nimerit, oportun, datorit, meritat, cerut, necesar, trebuincios
- inadecvat - nepotrivit, impropriu, necorespunzător
- inoportun - nepotrivit, nedorit, intempestiv, nepoftit, deplasat
- acceptabil - convenabil, potrivit, bun, favorabil, binevenit
- binevenit - oportun, prielnic, bun, folositor, util
- convenabil - bun, corespunzător, potrivit, acceptabil, mulțumitor, avantajos, adecvat
- compatibil - potrivit, corespunzător, adecvat
- deplasat - luxat, scrântit, dezarticulat, mutat, urnit, nepotrivit, nelalocul său, necorespunzător, inoportun
Dex oportun
- oportun, ~ă Care se întâmplă sau se face la momentul potrivit favorabil, nimerit, potrivit.
- OPORTÚN, -Ă, oportuni, -e, Care se întâmplă, care se produce la momentul sau la locul potrivit; adecvat situației, împrejurărilor; indicat, nimerit, favorabil. – Din opportun, opportunus.
- OPORTÚN, -Ă, oportuni, -e, Care se întâmplă, care se face la momentul potrivit; adecvat situației, împrejurărilor; potrivit, indicat, nimerit, favorabil. – Din opportun, opportunus.
- OPORTÚN, -Ă, oportuni, -e, Care se întîmplă, care se face la momentul potrivit, adecvat situației, împrejurărilor; potrivit, indicat, nimerit, favorabil. S-a socotit mai oportun de a înlătura deocamdată toate liotele indicătoare. ODOBESCU, S. III 501. Săvîrșesc tot lucrul în timpul cel mai scurt și mai oportun. I. IONESCU, M. 201.
- OPORTÚN, -Ă Întâmplat, survenit la timp, la momentul potrivit; nimerit, favorabil. .
- OPORTÚN, -Ă la momentul potrivit; prielnic, favorabil. (< fr. opportun, lat. opportunus)
- OPORTÚN ~ă (~i, ~e) Care convine locului și timpului avut în vedere; corespunzător situației; prielnic; favorabil; propice. /<fr. opportun, lat. opportunus
- oportun a. care e la timpul și la locul său.
- *oportún, -ă adj. (lat. op-portúnus. V. im-portun). Care vine cînd trebuĭe, la timp: ajutor oportun. Adv. A sosi oportun.
- OPORTÚN adj., adv. 1. adj. v. nimerit. 2. adj. v. recomandabil. 3. adv. adecvat, indicat, nimerit, potrivit, recomandabil. (Nu mi se pare ~ să...) 4. v. binevenit.
Antonime oportun
- Oportun ≠ inoportun, neoportun