Dicționar de sinonime
Sinonime opus
Cuvântul „opus” are următoarele sinonime:
opus ( adjectiv )
- contrar
- potrivnic
- advers
- antinomic
Sinonime Apropiate
- advers - contrar, opus, potrivnic, antinomic, antagonic
- contrar - advers, opus, potrivnic, antitetic, divergent, contra, împotriva
- potrivnic - ostil, dușmănos, advers, contrar
- dușman - vrăjmaș, inamic, adversar, potrivnic
- dimpotrivă - contrar, opus, diferit, antitetic
- șoca - a frapa, a contraria, a surprinde (neplăcut), a epata, a izbi
- vexa - a jigni, a contraria, a ofensa, a indispune
- viceversa - invers, contrar, reciproc
- vitreg - adoptiv, ostil, potrivnic, hain, dușmănos
- vitregie - adversitate, răutate, ostilitate, opoziție
- intriga - a contraria, a surprinde, a uimi, a stârni, a îngrijora
- izbi - a lovi, a bate, a da, a păli, a ciocni, a frapa, a impresiona, a surprinde, a contraria
- împotrivă - contra, contrar, în opoziție
- opoziție - împotrivire, adversitate, opunere, rezistență, contrast, antiteză, antinomie
- antiteză - opoziție, antinomie, contrarietate
Dex opus
- opus1 Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale.
- opus2, ~ă 1 Așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă. 2 Unghiuri ~e la vârf Unghiuri care au același vârf, laturile unuia fiind în prelungirea laturilor celuilalt. 3 Invers. 4 Contrar. 5 Contradictoriu. 6 Potrivnic.
- OPÚS2, -Ă, opuși, -se, 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic. ♦ (Substantivat, ) Ceea ce se opune altuia. 2. (; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. – opune.
- ÓPUS1, opusuri, Indicație folosită pentru numerotarea lucrărilor unui compozitor. ♦ Piesă muzicală a unui compozitor care poartă această indicație. – Din opus, Opus.
- ÓPUS1, opusuri, Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. – Din opus, Opus.