Dicționar de sinonime

Sinonime opus

Cuvântul „opus” are următoarele sinonime:

opus ( adjectiv )
  • contrar
  • potrivnic
  • advers
  • antinomic


Sinonime Apropiate

  • advers - contrar, opus, potrivnic, antinomic, antagonic
  • contrar - advers, opus, potrivnic, antitetic, divergent, contra, împotriva
  • potrivnic - ostil, dușmănos, advers, contrar
  • dușman - vrăjmaș, inamic, adversar, potrivnic
  • dimpotrivă - contrar, opus, diferit, antitetic
  • șoca - a frapa, a contraria, a surprinde (neplăcut), a epata, a izbi
  • vexa - a jigni, a contraria, a ofensa, a indispune
  • viceversa - invers, contrar, reciproc
  • vitreg - adoptiv, ostil, potrivnic, hain, dușmănos
  • vitregie - adversitate, răutate, ostilitate, opoziție
  • intriga - a contraria, a surprinde, a uimi, a stârni, a îngrijora
  • izbi - a lovi, a bate, a da, a păli, a ciocni, a frapa, a impresiona, a surprinde, a contraria
  • împotrivă - contra, contrar, în opoziție
  • opoziție - împotrivire, adversitate, opunere, rezistență, contrast, antiteză, antinomie
  • antiteză - opoziție, antinomie, contrarietate

Dex opus

  • opus1 Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale.
  • opus2, ~ă 1 Așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă. 2 Unghiuri ~e la vârf Unghiuri care au același vârf, laturile unuia fiind în prelungirea laturilor celuilalt. 3 Invers. 4 Contrar. 5 Contradictoriu. 6 Potrivnic.
  • OPÚS2, -Ă, opuși, -se, 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic. ♦ (Substantivat, ) Ceea ce se opune altuia. 2. (; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. – opune.
  • ÓPUS1, opusuri, Indicație folosită pentru numerotarea lucrărilor unui compozitor. ♦ Piesă muzicală a unui compozitor care poartă această indicație. – Din opus, Opus.
  • ÓPUS1, opusuri, Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. – Din opus, Opus.


Sinonimul cuvântului opus

Sinonimul cuvântului opus


Testează-te!