Dicționar de sinonime
Sinonime oral
Cuvântul „oral” are următoarele sinonime:
oral ( adjectiv )
- vorbit
- verbal
- bucal
- din gură
Sinonime Apropiate
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
- probitate - cinste, onestitate, moralitate
- promite - a se angaja, a făgădui, a-și da cuvântul, a asigura
- relief - configurație, conformație, contur, formă
- schimonoseală - grimasă, strâmbătură, desfigurare, maimuțăreală
- schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
- scorie - țunder, zgură
- securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
- sfeștanie - sfințire, târnosire, inaugurare
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- sluți - a desfigura a poci, a mutila, a urâți, a schimonosi
- spiritualmente - moralmente
- sufletesc - spiritual, moral, psihologic, imaterial, etic
- sufletește - moralmente, psihic, etic
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
Dex oral
- oral1, ~ă 1 Care se referă la gură bucal. 2 Al gurii bucal. 3 De gură bucal. 4 ( scris) Care se transmite verbal. 5 ( examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri verbale. 6 (; sunete; nazal) Care se articulează prin trecerea aerului numai prin cavitatea bucală. 7 Stil ~ Mod de exprimare scrisă care imită naturalețea și spontaneitatea exprimării prin viu grai.
- oral2, ~ă orar2
- ORÁL, -Ă, orali, -e, 1. Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal. ◊ Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură. ♦ Care se ia pe cale bucală. 2. Care se transmite verbal, prin viu grai. ♦ Care caracterizează vorbirea (în opoziție cu limba scrisă). ♦ (Și substantivat, ; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal. 3. (În sintagma) Stil oral = mod de exprimare în scris care imită exprimarea prin viu grai. – Din oral.
- ORÁL, -Ă, orali, -e, 1. Care se referă la gură, care aparține gurii; bucal. ◊ Sunet oral = sunet la articularea căruia aerul trece numai prin gură. ♦ Care se ia pe cale bucală. 2. Care se transmite verbal, din gură în gură. ♦ Care se face verbal, prin viu grai, care caracterizează graiul viu, vorbirea (în opoziție cu limba scrisă). ♦ (Și substantivat, ; despre examene) Care se desfășoară prin întrebări și răspunsuri expuse verbal. 3. (În sintagma) Stil oral = fel de exprimare în scris care imită naturalețea exprimării prin viu grai. – Din oral.