Sinonime ostaș

Cuvântul „ostaș” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• militar - ostaș, soldat, leat, cătană, luptător, cazon, ostășesc
• cazon - militar, milităresc, ostășesc, soldățesc, aspru, rigid
• milităresc - cazon, militar, ostășesc, marțial
• combatant - luptător, militant, soldat, militar
• armată - oaste, oștire, armie, trupe, militărie, ostășie, cătănie, ceată, grup
• prusac - nemțesc, german, milităros, agresiv
• spătos - robust, voinic, atlet
• trupeș - corpolent, voinic, forte
• vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
• vlăjgan - flăcău (înalt), lungan, voinic
• zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
• factor - cauză, mobil, condiție, determinant, poștaș
• eroism - bravură, curaj, vitejie, voinicie
• legat - obligat, îndatorat, angajat, vânjos, voinic, zdravăn, solid, consistent, închegat
• marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios

Dex ostaș

• ostaș 1 Persoană care face serviciul militar oștean. 2 Militar, indiferent de grad. 3 ~ cu leafă Mercenar. 4 ~ de scuteală Militar care slujea în schimbul unei scutiri de dări. 5 Militant.
• OSTÁȘ, ostași, Persoană care servește în armată, care face serviciul militar; oștean, soldat; militar. ♦ Militant, luptător (pentru o cauză). – Oaste + -aș.
• OSTÁȘ, ostași, Persoană care servește în armată, care face serviciul militar ( oștean, soldat); militar (indiferent de grad). Pornește spre casă, urmat de cîțiva ostași, CREANGĂ, P. 84. Nu zîmbea nici la... poveștile bătrîne și glumețe ale ostașilor înălbiți în bătălie. EMINESCU, N. 3. Dragii mei, ostașii mei, Puișori viteji de zmei. ALECSANDRI, P. P. 21. ◊ (Învechit) Ostaș cu leafă = mercenar. Ostaș de scuteală = soldat care slujea în schimbul unei scutiri de dări. Puterea armată a Moldovei, ca și a Țării Romînești, se osebea în ostași cu leafă (armată) și ostași de scuteală. BĂLCESCU, O. I 117. ♦ Militant, luptător. Cu mii de mii sporesc și vor spori Ostașii păcii, forțele, speranța. BENIUC, S. 70. a fost ostaș al unui ideal. SADOVEANU, E. 176.
• OSTÁȘ ~i m. 1) Persoană care face serviciul militar sau face parte din cadrul armatei; soldat; militar. 2) fig. Luptător activ pentru o cauză; militant; combatant. /oaste + suf. ~aș
• ostaș m. soldat.
• ostáș m. (d. oaste). Rar azĭ. Oștean, soldat, militar. – Fem. vechĭ ostășoaĭe , nevastă de soldat.

Sinonimul cuvântului ostaș

Testează-te!