Dicționar de sinonime
Sinonime părăduire
Cuvântul „părăduire” are următoarele sinonime:
părăduire ( substantiv )
- aruncare
- azvârlire
- cheltuire
- irosire
- risipire
- zvârlire
Sinonime Apropiate
- zvârlitură - aruncătură, zvârlire, împrăștiere
- iroseală - risipă, prăpăd, cheltuire, nimicire
- cheltuială - plăți, speze, consum, risipă, irosire
Dex părăduire
- părăduire 1 Stare de dărăpănare, de ruină părăduială (1). 2 Spurcare de către un animal sau un obiect necurat părăduială (2). 3 Risipă mare părăduială (3).
- părădui1 1 ( imobile, mobilă) A se dărăpăna. 2 A face de neutilizat a spurca. 3 ( averi) A consuma fără socoteală, până la epuizare a irosi, a risipi. 4 A fura.
- părădui2 A merge la paradă.
- PĂRĂDUÍ, părăduiesc, IV. ( și ) 1. (Despre construcții, mobile etc.) A se dărăpăna, a se degrada, a se strica, a se ruina. 2. A risipi, a irosi, a distruge bani, averi etc. –
- PĂRĂDUÍ, părăduiesc, IV. (Regional despre bunuri) A risipi, a prăpădi, a distruge. Avusese o oarecare stare, dar o părăduise cu beția. SADOVEANU, la CADE. ◊ Să nu se părăduiască un fir de orez ori un strop de untdelemn. SADOVEANU, Z. C. 215. Moștenitorii împărțiseră și vînduseră... Astfel se părăduise tot. C. PETRESCU, Î. II 127. ◊ Era o adevărată furie de a părădui vremea cît mai iute. VLAHUȚĂ, la TDRG.
- A SE PĂRĂDUÍ pers. 3 se ~iéște intranz. reg. fam. 1) (bunuri materiale) A fi folosit în mod nechibzuit; a se irosi; a se risipi. 2) (despre clădiri, construcții) A fi gata să se dărâme; a deveni șubred; a se șubrezi; a se dărăpăna; a se părăgini. /Orig. nec.
- A PĂRĂDUÍ ~iésc tranz. reg., fam. A face să se părăduiască. /Orig. nec.
- părăduì v. Mold. a risipi: să părăduiască în câțiva ani moștenirea. .
- părăduĭésc v. tr. (ung. Cp. cu tămăduĭesc). Est. Risipesc, stric, consum fără folos: a părădui averea.
- părădui ( 1 și 3 părăduiesc, părăduiască)