Dicționar de sinonime
Sinonime parfumat
Cuvântul „parfumat” are următoarele sinonime:
parfumat ( adjectiv )
- înmiresmat
- aromat
- aromatic
- îmbălsămat
- îmbătător
- balsamic
- balsamiu
- binemirositor
- odorant
- odorifer
- tămâiat
- miresmat
- miresmător
- mirosnic
- parfumator
- dulce
- aromatizat
- exalat
- odoriferant
- savuros
- profumat
Sinonime Apropiate
- îmbălsămat - parfumat, înmiresmat, impregnat, conservat, formolizat
- înmiresmat - parfumat, bine mirositor, plăcut
- mirositor - parfumat, odorifer, odorant
- siropos - dulceag, fad, sentimental
- gustos - delicios, plăcut, atrăgător, apetisant, savuros, suculent, picant
- mieros - dulce, plăcut, prefăcut, fals, viclean, ipocrit
- amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
- armonios - concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat, melodios, sonor, plăcut, dulce
- condiment - ingredient, mirodenie, aromat
- delicios - savuros, plăcut, gustos
- degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
- domol - potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniștit, blând, blajin
- duios - emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, tulburător, sentimental, iubitor, tandru
Dex parfumat
- parfumat, ~ă 1 Care miroase frumos parfumator (1). 2 Care răspândește parfum parfumator (2). 3 Care este impregnat cu parfum îmbălsămat, înmiresmat, miresmat, parfumator (3), miresmător, mirosnic. 4 ( produse comestibile) Aromat și plăcut la gust.
- PARFUMÁT, -Ă, parfumați, -te, 1. (Adesea ) Care răspândește parfum (1), care miroase frumos; înmiresmat. ♦ (Despre unele alimente) Aromat2 (și cu gust plăcut). 2. Impregnat cu parfum (2). – parfuma.
- PARFUMÁT, -Ă, parfumați, -te, 1. Care miroase frumos, care răspîndește parfum. Mai sînt încă roze – mai sînt, Și tot parfumate și ele, Așa cum au fost și acele Cînd ceru-l credeam pe pămînt. MACEDONSKI, O. I 195. În jurul tău palpită-ntreaga fire; Iar florile-s așa de parfumate! VLAHUȚĂ, O. A. 85. Pe malurile fragede Creșteau flori parfumate. BOLINTINEANU, O. 121. 2. Impregnat cu parfum. Cîteva vorbe, o strîngere de mînă și dispărea iar în parfumatul ei etac, împlînd nopțile cu dulci și neuitate visuri. EMINESCU, N. 59. ◊ Era o atmosferă parfumată, o atmosferă de idei înalte, frumos spuse. SADOVEANU, E. 102. Fața pămîntului tresărea sub suflarea caldă și parfumată a primăverii. BOLINTINEANU, O. 459. – Variantă: (învechit) profumát, -ă (ODOBESCU, S. III 33)
- PARFUMÁT, -Ă 1. Care răspândește parfum, care miroase plăcut. 2. Stropit cu parfum. .
Sinonimul cuvântului parfumat