Sinonime permanență

Cuvântul „permanență” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
• fidelitate - devotament, constanță, atașament, credință, statornicie, conformitate, precizie, exactitate
• labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
• consecvență - constantă, stabilitate, statornicie
• constanță - statornicie, invariabilitate
• stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
• trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
• variabilitate - instabilitate, schimbare, inconstanță, labilitate
• fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
• instabilitate - nestatornicie, mobilitate, labilitate, fluctuație, variabilitate
• mobilitate - instabilitate, nestatornicie, labilitate
• asiduitate - stăruință, perseverență, statornicie
• echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
• credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde

Dex permanență

• permanență 1-2 Însușire a unui lucru, a unei acțiuni, a unui fenomen de a fi permanent (1-2). 3-4 (Calitate a) ceea ce este durabil. 5 Durată lungă a anumitor lucruri, fenomene 6 Carte de ~ Act prin care se aprobă stabilirea cuiva într-o localitate. 7 De ~ De serviciu. 8 În exercițiul funcțiunii. 9 În ~ Mereu. 10 Fără întrerupere continuu. 11 Serviciu însărcinat cu asigurarea funcționării neîntrerupte a unei instalații, instituții 12 Însușire definitorie a unei familii, a unui neam, care se transmite din generație în generație.
• PERMANÉNȚĂ, permanențe, 1. Stare, însușire a unui lucru, a unei acțiuni, a unui fenomen care durează fără întrerupere; (calitate a) ceea ce este durabil, permanent; caracter permanent; durată lungă a anumitor lucruri, fenomene etc. ◊ În permanență = fără întrerupere, în mod permanent; mereu. 2. Organ sau serviciu însărcinat în anumite instituții sau întreprinderi cu asigurarea funcționării permanente a unor secții (de obicei a celor care lucrează cu publicul). – Din permanence.
• PERMANÉNȚĂ, permanențe, Starea unui lucru sau a unei acțiuni care durează (un timp îndelungat) fără întrerupere, fără încetare, continuu; calitatea a ceea ce este permanent; durată lungă. stabilitate, statornicie. ◊ În permanență = necontenit, fără întrerupere; permanent, mereu. A ține seama, în permanență de progresele științei. ♦ (Concretizat) Organ sau serviciu permanent la anumite instituții sau întreprinderi.

Sinonimul cuvântului permanență

Testează-te!