Dicționar de sinonime
Sinonime permisiune
Cuvântul „permisiune” are următoarele sinonime:
permisiune ( substantiv )
- încuviințare
- autorizație
- îngăduință
- voie
- acord
- aprobare
- asentiment
- aviz
- consimțământ
- consimțire
- învoială
- învoire
- voință
- vrere
- poslușanie
- slobozenie
- pozvolenie
- concurs
- pozvol
- sfat
- volnicie
- îngăduire
Sinonime Apropiate
- încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
- asentiment - acord, aprobare, consimțire, adeziune, încuviințare
- dezlegare - rezolvare, soluționare, limpezire, îngăduință, aprobare, încuviințare, permisiune, voie, iertare
- consimțământ - încuviințare, acord, aprobare, învoială
- agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
- acord - înțelegere, învoire, consens, asentiment, concordanță, învoială, pact, tranzacție, convenție
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- sufragiu - vot, adeziune, aprobare, asentiment
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- aranjament - înțelegere, acord, învoială, potrivire, tranzacție, pact, plan, proiect, prospect
- cerință - exigență, imperativ, necesitate, pretenție, dorință, deziderat, voință, trebuință, nevoie
- contract - învoială, acord, înțelegere, pact, tranzacție, tocmeală
- paciență - răbdare, îngăduință
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
Dex permisiune
- permisiune 1 Învoire, aprobare cerută de cineva sau acordată cuiva de a face ceva încuviințare, îngăduință. 2 (; rar; ; permisie) Permis (1).
- PERMISIÚNE, permisiuni, Învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva; îngăduință, încuviințare. – Din permission, permissio, -onis.
- PERMISIÚNE, permisiuni, Încuviințare, îngăduire, învoire de a face ceva.
- PERMISIÚNE 1. Învoire dată cuiva de a face ceva; încuviințare. 2. permisie. .
- PERMISIÚNE/PERMÍSIE 1. învoire dată cuiva de a face ceva; încuviințare. 2. (în forma permisiune) învoire de a părăsi serviciul pe o perioadă scurtă de timp, dată unui militar. 3. figură de stil prin care vorbitorul mărturisește că se află la discreția preopinentului. (< fr. permission, lat. permissio)
- PERMISIÚNE ~i f. Aprobare de a realiza ceva. /<fr. permission, lat. permissio, ~onis
- permisi(un)e f. 1. autorizare de a zice sau de a face ceva; 2. în special, învoire dată soldaților a lipsi dela 1-8 zile.
- *permisiúne f. (lat. permissio, -ónis. V. misiune). Acțiunea de a permite, voĭe, autorizațiune. În armată, congediŭ care nu trece peste opt zile. – Și -ísie.
- PERMISIÚNE s. 1. v. încuviințare. 2. autorizație, îngăduință, voie. (~ de a face ceva.)