Sinonime permite

Cuvântul „permite” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• aproba - admite, a accepta, a primi, a concede, a se învoi, a permite, a încuviința, a consimți, a îngădui
• suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
• încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
• concede - a consimți, a admite, a primi, a (se) învoi, a aproba
• îndura - a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi, a trage, a se milostivi, a binevoi, a consimți, a accepta
• înghiți - a bea, a mânca, a ingurgita, a absorbi, a accepta, a suporta, a tolera, a îngădui
• lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
• admite - a încuviința, a permite, a fi de acord, a accepta, a consimți
• consimți - a aproba, a accepta, a fi de acord, a încuviința, a admite, a binevoi, a catadixi, a vrea
• intolerabil - inadmisibil, insuportabil, neîngăduit, nesuferit
• încuviința - a aproba, a fi de acord, a consimți, a se învoi
• accepta - a primi, a agrea, a fi de acord, a consimți, a admite
• agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
• preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
• intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis

Dex permite

• permite 1 A lăsa, a accepta ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel. 2 A nu împiedica să se producă ceva a încuviința, a îngădui, a ogodi1. 3 A da cuiva dreptul, libertatea, posibilitatea de a face ceva. 4 A face ca ceva să fie posibil. 5 A-și lua libertatea a îndrăzni, a-și îngădui. 6 A-și aroga anumite drepturi. 7 A dispune de ceva.
• PERMÍTE, permít, III. 1. A lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel (și a nu-l împiedica); a încuviința, a îngădui. 2. (Cu complementul persoanei în dativ) A-și lua libertatea de a face ceva; a-și îngădui, a îndrăzni. – Din permettre, permittere.
• PERMÍTE, permít, III. 1. A îngădui, a încuviința, a da voie. Nimic din vorba Clarei. nu mi-a permis să trag vreun comentar. GALACTION, O. I 99. Avem totdeodată dinaintea ochilor imaginea clară și vie a acelei vînători pe care singură o permitea Platon cetățenilor republicei sale. ODOBESCU, S. III 76. ◊ (În formule de politețe) Permiteți-mi să plec. DUMITRIU, N. 37. Permiteți-mi o clipă să vă vorbesc de mine. CARAGIALE, O. III 210. 2. A-și lua libertatea de a face ceva neîngăduit, a îndrăzni. Și-a permis glume pe socoteala lui nenea Mitică. PETRESCU, A. 294. Cum îți permiți dumneata să mă acuzi că-ți fac dificultăți? izbucni șeful iritat. BART, S. M. 86.
• PERMÍTE III. 1. A îngădui, a încuviința, a da voie. 2. A-și îngădui să facă ceva; a îndrăzni. .

Antonime permite

• A permite ≠ a interzice

Sinonimul cuvântului permite

Testează-te!