Sinonime plebeu

Cuvântul „plebeu” are următoarele sinonime:

Dex plebeu

• plebeu, ~ee 1-2 , (În Evul Mediu) (Persoană) care făcea parte din plebe (1) plebeian (1-2). 3-4 , (În Antichitatea romană) (Persoană) care făcea parte din plebe (6) plebeian (3-4). 5 Om de rând, needucat.
• PLEBÉU, -EE, plebei, -ee, și , 1. (În Roma antică) (Persoană) care făcea parte din plebe (1), care aparținea plebei; plebeian (1). 2. (Persoană) asuprită, exploatată, plebeian (2); (om) sărac, umil; (om) de rând, lipsit de distincție, vulgar, grosolan. – Din plebeius.
• PLEBÉU, -ÉE, plebei, -ee, și , 1. (În antichitatea romană) (Persoană) care făcea parte din plebe (1), care aparținea plebei; plebeian (1). 2. (Persoană) care este asuprită, exploatată, plebeian (2); (om) sărac, umil; (om) de rând, lipsit de distincție, vulgar, grosolan. – Din plebeius.
• PLEBÉU, plebei, (La romani) Persoană care făcea parte din plebe; (azi livresc) persoană din păturile de jos ale societății împărțite în clase. Esteți ai veacului XIX negau posibilitatea unei literaturi care să se ocupe de plebei: țărani și muncitori. SADOVEANU, E. 193. Costea dădu din umeri, cu ostilitate de plebeu pentru toată umanitatea din clasa întîi. C. PETRESCU, C. V. 117. Ca un furnicar cu ațe nenumărate, plebeii mișunau de pretutindeni. ANGHEL-IOSIF, C. L. 6. ♦ (Adjectival, uneori peiorativ) De rînd, lipsit de distincție. Om vulgar în toată puterea cuvîntului, plebeu, pretențios și egoist. D. ZAMFIRESCU, la CADE. () Nu sînt decît flori plebee, cum le zic eu. NEGRUZZI, S. I 96.

Antonime plebeu

• Plebeu ≠ aristrocrat

Sinonimul cuvântului plebeu

Testează-te!