Sinonime plictiseală

Cuvântul „plictiseală” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
• necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
• pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
• fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
• amărăciune - necaz, supărare, amăreală, tristețe, mâhnire
• păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă
• râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
• saturație - lehamite, dezgust, silă, refuz
• zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
• greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
• handicap - dezavantaj, neajuns, impas, greutate, piedică
• insatisfacție - nemulțumire, supărare, jenă, indispoziție
• năpastă - nenorocire, belea, pacoste, necaz, calamitate, bucluc, neplăcere, încurcătură
• nenorocire - nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură
• bai - necaz, neajuns, mizerie, încurcătură

Dex plictiseală

• plictiseală 1 Stare sufleteasă apăsătoare, ușoară depresie provocată de singurătate, de lipsă de ocupație, de o activitate lipsită de interes, de monotonie plictisire (1), urât, plictis (1). 2 Împrejurare care provoacă o asemenea stare sufletească plictis (2). 3 Enervare. 4 Stare de enervare, de agasare.
• PLICTISEÁLĂ, plictiseli, 1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresie morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis. 2. Enervare, necaz, supărare. – Plictisi + -eală.
• PLICTISEÁLĂ, plictiseli, 1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresiune morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis. 2. Enervare, necaz, supărare. – Plictisi + -eală.
• PLICTISEÁLĂ, plictiseli, 1. Stare sufletească de lîncezeală, de nemulțumire provocată de inactivitate, de o activitate neplăcută sau lipsită de interes, de monotonie etc.; urît. Drumul de fier nu-i o călătorie de plăcere; e o goană amețitoare, în care capul îți vîjîie, gîndurile îți adorm, e o prelungă plictiseală. SADOVEANU, O. VI 375. 2. Neplăcere, necaz, supărare, neajuns.
• PLICTISEÁLĂ ~éli f. Stare a omului care se plictisește; urât. /a (se) plictisi + suf. ~eală
• plictiseală f. urît, întristare cauzată de neocupațiune, gol sufletesc. .

Sinonimul cuvântului plictiseală

Testează-te!