Dicționar de sinonime
Sinonime polaritate
Cuvântul „polaritate” are următoarele sinonime:
polaritate ( substantiv )
- bipolaritate
- polarizație
- antinomie
- opoziție
Sinonime Apropiate
- opoziție - împotrivire, adversitate, opunere, rezistență, contrast, antiteză, antinomie
- antiteză - opoziție, antinomie, contrarietate
- contrast - opoziție, antinomie, antiteză
- răspăr - opoziție, împotrivire, răfuială, conflict
- stăvilar - zăgaz, baraj, ecluză, dig, stavilă, obstacol, opreliște, piedică, opoziție
- vitregie - adversitate, răutate, ostilitate, opoziție
- frondă - opoziție, răzvrătire, înfruntare
- incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
- împotrivă - contra, contrar, în opoziție
- contradicție - dezacord, opoziție, contrazicere, nepotrivire, antagonism
- disidență - opoziție, sciziune
- contrazicere - contradicție, nepotrivire, incongruență, dezacord, opoziție
- veto - refuz, împotrivire, opoziție, boicot
- frecuș - neînțelegere, ceartă, critică, controversă, opoziție
Dex polaritate
- polaritate 1 Proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ori regiuni ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte. 2 Proprietate a structurii unui organism vegetal sau a unei părți din el de a forma două puncte de creștere cu proprietăți morfologice și fiziologice diferite, unul la baza plantei, din care cresc rădăcinile, și altul la vârful ei, din care cresc ramuri cu frunze, flori 3 Specie a contradicției în care relația dintre doi termeni prezintă cel mai mare grad de opoziție posibil și, totodată, se presupun reciproc, ca polii1 (11) unui magnet.
- POLARITÁTE 1. Proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte. 2. Proprietate a unui organism vegetal sau a unei părți din el de a forma două puncte de creștere cu proprietăți diferite. 3. Specie a contradicției constând în relația dintre doi termeni care prezintă cel mai mare grad de opoziție posibil și totodată se presupun reciproc, ca polii unui magnet. – Din polarité.
- POLARITÁTE 1. Proprietate a unui corp sau a unei părți dintr-un corp de a avea, în două puncte ale sale, sarcini electrice sau magnetice de nume diferit. Polaritate electrică. Polaritate magnetică. 2. Proprietate a unui organism vegetal (sau a unei părți din el) de a forma semințe, lujeri, frunze la una dintre părțile sale, sau de a avea o bază și vîrf cu proprietăți deosebite.