Sinonime politețe

Cuvântul „politețe” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• curtoazie - atenție, amabilitate, gentilețe, politețe, curtenie
• galanterie - curtenie, curtoazie, amabilitate, gentilețe, obiecte, mărunțișuri, îmbrăcăminte (în magazine)
• gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
• decență - politețe, bună-cuviință, respect, considerație
• bună-cuviință - politețe, decență, maniere
• cuviință - decență, politeță, respect, urbanitate
• atenție - luare-aminte, băgare de seamă, precauție, grijă, vigilență, solicitudine, politețe, amabilitate, stimă
• impolitețe - necuviință, mitocănie, obrăznicie
• indecență - necuviință, nerușinare
• licență - brevet, patentă, autorizație, permis, necuviință, vulgaritate, indecență
• nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
• bun-simț - sensibilitate, politețe, bună-creștere, amabilitate
• bonton - politețe, civilitate
• prestigios - important, reputat, faimos, respectat, însemnat
• procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție

Dex politețe

• politețe 1 Atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă față de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviință și bună-creștere amabilitate. 2 Pronume (personal sau posesiv) de ~ Pronume care se folosește în vorbirea cu sau despre o persoană căreia i se cuvine respect sau pentru a-i impune respect. 3 De ~ Care exprimă politețe amabil, politicos (2). 4 Protocolar. 5 Din (sau de, rar pentru) ~ Obligat de anumite cerințe formale de conduită, de etichetă. 6 Formal. 7 (; ; ) Cuvinte sau gesturi care exprimă o comportare amabilă, respectuoasă față de cineva. 8 Ansamblu de reguli de comportament în spiritul amabilității, al bunei-cuviințe.
• POLITÉȚE, (2) politeți, 1. Mod de comportare caracterizat prin bună- cuviință, respect și amabilitate în relațiile cu ceilalți oameni. ◊ Pronume personal (sau posesiv) de politețe = pronume personal la persoana a doua și a treia, folosit în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm sau despre care se vorbește. ◊ De politețe = a) care exprimă politețe; politicos, amabil; b) protocolar. ◊ Din (sau de, rar, pentru) politețe = fiind obligat de anumite cerințe (formale) de conduită, de etichetă. + Ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei-cuviințe, al amabilității și al respectului reciproc. 2. (; la ) Cuvinte sau gesturi care exprimă politețea (1) (exagerată a) cuiva față de cineva. – Din politesse.

Sinonimul cuvântului politețe

Testează-te!