Dicționar de sinonime

Sinonime practica

Cuvântul „practica” are următoarele sinonime:

practica ( verb )
  • a exercita
  • a profesa
  • a aplica
Alte sinonime:
  • profesa
  • cultiva
  • juca
  • a [se] folosi
  • a [se] întrebuința
  • a [se] utiliza
  • aplica
  • folosi
  • întrebuința
  • utiliza
  • a face
  • a metahirisi
  • a profesui
  • a cultiva
  • a juca
  • a se ocupa
  • practică
practică ( substantiv )
  1. exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență
  2. obicei, datină


Sinonime Apropiate

  • exercițiu - temă, lucrare, aplicare, practică, deprindere
  • aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
  • datină - obicei, practică, uz, uzanță, tradiție, lege, orânduială
  • exercita - a practica, a profesa, a îndeplini, a exersa
  • aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire
  • obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
  • practicabil - aplicabil, util, posibil, accesibil, utilizabil
  • tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
  • tradiție - datină, obicei, cutumă, uzanță
  • uzanță - obicei, datină, uz, rânduială, regulă, cutumă
  • habitudine - obicei, tradiție, deprindere
  • îndeletnici - a se ocupa, a practica, a profesa
  • învăț - obicei, deprindere, pasiune, patimă
  • lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
  • apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare

Dex practica

  • practica1 1 Proces-verbal. 2 Permisiune de trafic dată unui vapor. 3 Autorizație de a face negoț cu navele.
  • practica2 1 ( concepții, teorii, norme, cunoștiințe ) A pune în aplicare a aplica. 2-3 A (se) folosi. 4 A cultiva. 5 A exista obiceiul să se facă într-un anumit fel a se obișnui, a se politici. 6 A se instrui, a se iniția pentru a putea aplica în practică cele învățate. 7 A exercita o meserie, o profesie a profesa, a metahirisi, a profesui. 8 A executa. 9 A efectua. 10 A respecta cu strictețe ceremoniile, dogmele, cerințele de cult. 11 A vizita des a frecventa.
  • PRACTICÁ, práctic, I. 1. A exercita o meserie, o profesie; a se ocupa cu..., a profesa. 2. (Rar) A pune în aplicare; a folosi, a utiliza, a întrebuința. Practică virtutea.Se practică un anumit procedeu. ♦ A face, a executa; a efectua. A practica o gaură într-un perete. 3. A respecta cu strictețe ceremoniile, cerințele unui cult. – Din pratiquer (după practică).
  • PRACTICÁ, práctic, I. 1. A exercita o meserie, o profesiune; a se ocupa cu..., a profesa. 2. (Rar) A pune în aplicare; a folosi, a utiliza, a întrebuința. Practică virtutea.Se practică un anumit procedeu. ♦ A face, a executa; a efectua. A practica o gaură într-un perete. – Din pratiquer (după practică).


Sinonimul cuvântului practica

Sinonimul cuvântului practica


Testează-te!