Dicționar de sinonime
Sinonime predispoziție
Cuvântul „predispoziție” are următoarele sinonime:
predispoziție ( substantiv )
- aptitudine
- predispunere
- aplecare
- aplicație
- atracție
- chemare
- dar
- har
- înclinare
- înclinație
- înzestrare
- pornire
- predilecție
- preferință
- talent
- vocație
- propensiune
- tragere
- aplecăciune
- plecare
- receptivitate
- sensibilitate
- înțelegere
Sinonime Apropiate
- înclinare - aplecare, îndoire, încovoiere, curbare, înclinație, predispoziție, vocație, atracție, aptitudine
- aptitudine - însușire, aplicație, chemare, dar, înclinare, predilecție, talent, vocație, capacitate
- aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
- vocație - chemare, aptitudine, înclinație, predispoziție
- gust - sensibilitate, simț (estetic), stil, ținută, înclinație, preferință, predispoziție, pornire, poftă
- talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
- tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
- înclinație - vocație, chemare
- aplicare - folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuințare, aptitudine, talent, înzestrare, însușire
- chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
- apetit - poftă, dorință, pornire, propensiune
- atracție - tentație, ispită, aptitudine, dispoziție, farmec, miraj
- capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
- ducă - plecare, pornire
- pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
Dex predispoziție
- predispoziție 1 Sensibilitate crescută, ereditară sau dobândită, a organismului față de anumite boli predispunere (3). 2 Înzestrare naturală care constituie în anumite condiții o premisă favorabilă dezvoltării unei aptitudini sau a unui talent aplecare, înclinație, pornire, (rar) predispunere (2). 3 (Rar; predispozițiune) Preferință. 4 Chef.
- PREDISPOZÍȚIE, predispoziții, 1. Înclinare, dispoziție înnăscută pentru ceva, constituind premisa favorabilă pentru dezvoltarea talentului; înclinație, aplecare. 2. Sensibilitate crescută sau receptivitate a organismului față de anumite boli. – Din prédisposition.
- PREDISPOZÍȚIE, predispoziții, Complex de particularități anatomo-fiziologice înnăscute, care educate pot da naștere unei aptitudini sau unui talent. ♦ Sensibilitate deosebită sau receptivitate față de anumite boli. Predispoziție spre tuberculoză.
- PREDISPOZÍȚIE Dispoziție naturală, înclinare spre ceva. ♦ Receptivitate la anumite boli. .
- PREDISPOZÍȚIE 1. dispoziție naturală, înclinație spre ceva. 2. receptivitate, sensibilitate la anumite boli. (< fr. prédisposition)
- PREDISPOZÍȚIE ~i f. 1) Dispoziție naturală; atracție înnăscută spre o anumită activitate; înclinație; vocație. 2) Stare de sensibilitate a organismului care permite să contracteze anumite boli. /<fr. prédisposition
- predispozițiune predispoziție
- PREDISPOZIȚIÚNE predispoziție.
- predispoziți(un)e f. 1. dispozițiune naturală de a face unele lucruri; 2. Med. dispozițiune de a contracta o boală.