Dicționar de sinonime
Sinonime preistoric
Cuvântul „preistoric” are următoarele sinonime:
preistoric ( adjectiv )
- antediluvian
- demodat
- desuet
- ieșit din uz
- învechit
- perimat
- prăfuit
- străvechi
- vechi
- vetust
Sinonime Apropiate
- depășit - învechit, demodat, vetust, perimat, banal, răsuflat, anacronic, ieșit din uz, învins
- vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
- vetust - vechi, depășit, demodat, arhaic
- inactual - depășit, învechit, perimat
- anacronic - depășit, învechit, ieșit din uz, inactual
- bătrân - străvechi, vechi, vârstnic, trecut, învechit, moș, moșneag, unchiaș
- desuet - învechit, depășit
- arhaic - învechit, străvechi, primitiv
- fumat - învechit, perimat, trecut
- răsuflat - învechit, depășit
- secular - centenar, străvechi
- stătut - învechit, clocit, alterat
- străbun - strămoșesc, din moși-strămoși, străvechi, strămoși, străbunici
- uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
- vechime - trecut, vetustate, antichitate, timp scurs
Dex preistoric
- preistoric, ~ă 1 Care aparține preistoriei (1). 2 Din timpul preistoriei (1). 3 Privitor la preistorie (1). 4 Specific preistoriei (1). 5 Învechit.
- PREISTÓRIC, -Ă, preistorici, -ce, Care aparține preistoriei, privitor la preistorie, din timpul preistoriei. ♦ (Glumeț) (Foarte) vechi, învechit, perimat. – Din préhistorique.
- PREISTÓRIC, -Ă, preistorici, -e, Referitor la preistorie, din timpul preistoriei. Cimitirul de animale preistorice din care s-au format zăcămintele petrolifere din Valea Prahovei. BOGZA, V. J. 36. Un idol ciudat, care pentru sălbaticii preistorici era un chip sfînt, pentru noi e lucru «de petrecere». GHEREA, ST. CR. I 98. ◊ (Glumeț) Foarte vechi; învechit, perimat, de modă veche. Acum vezi și dumneata... ce idei preistorice are! C. PETRESCU, Î. II 248. De cîte ori o ceapă, un cățel de usturoi și o coajă preistorică de pine nu ți-ar înlesni nălucirea de o clipă a unui ospăț. HOGAȘ, M. N. 97.
- PREISTÓRIC, -Ă Referitor la preistorie, din preistorie. ♦ (; glumeț) Străvechi; învechit, perimat. .
- PREISTÓRIC, -Ă referitor la preistorie. ◊ străvechi; învechit. (< fr. préhistorique)
- PREISTÓRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de preistorie; propriu preistoriei. Animal ~. 2) fig. Care este foarte vechi; ieșit din uz; demodat; desuet; perimat. Vehicul ~. /<fr. préhistorique
- preistoric a. care a preces epoca istorică: timpuri preistorice.