Dicționar de sinonime

Sinonime prenume

Cuvântul „prenume” are următoarele sinonime:

prenume ( substantiv )
  • nume de botez
  • nume mic
  • pronume


Sinonime Apropiate

  • pagina - a numerota
  • paginație - numerotare, paginare, paginat
  • pseudonim - (supra) nume, nume fictiv
  • substantiv - nume
  • trofeu - pradă, spoliere, monument, memorial, cupă, premiu
  • veste - știre, informație, noutate, faimă, renume, reputație
  • vogă - modă, noutate, renume, faimă, prestigiu, reputație, trecere
  • faimă - renume, glorie, celebritate, prestigiu, reputație, fală, veste, zvon, vorbe
  • firmă - inscripție, denumire, titlu, nume, întreprindere, uzină, fabrică
  • grandios - măreț, impozant, maiestuos, impunător, magnific, imens, semeț, monumental, splendid
  • grandoare - măreție, monumentalitate, splendoare, strălucire, fast, glorie
  • intenționat - voit, deliberat, anume
  • înadins - intenționat, anume, expres, dinadins, special
  • măreț - impunător, grandios, monumental, impozant, splendid, falnic, magnific, fudul, încrezut
  • notorietate - renume, prestigiu, faimă, reputație, vază

Dex prenume

  • prenume 1 Nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii. 2 Pronume. 3 Nume de familie.
  • PRENÚME, prenume, Nume care se dă unui om la naștere și care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiași familii; nume de botez. – Din prénom, praenomen (după nume).
  • PRENÚME, prenume, (Spre deosebire de numele de familie) Nume care se dă fiecărui om la naștere, numele mic; nume de botez.
  • PRENÚME Numele (particular) dat cuiva la naștere, deosebit de acela de familie; nume mic. .
  • PRENÚME nume care se dă cuiva la naștere; nume de botez. (după fr. prénom, lat. praenomen)
  • PRENÚME ~ n. Nume individual dat unui om la naștere, prin care se distinge fiecare membru al unei familii; nume mic; nume de botez. /<fr. prénom, lat. praenomon
  • prenume n. 1. nume, care, la Romani, preceda numele de familie: Cezar purta prenumele de Caius; 2. azi, nume de botez.
  • *prenúme n., pl. tot așa (lat. praenomen. V. pronume). Nume care se punea înaintea numeluĭ de familie la Romanĭ, ca Marcus (Tullius Cicero) orĭ Caius (Julius Caesar). Azĭ, numele de botez. – Fals pronume.
  • PRENÚME s. nume de botez, nume mic, (impr.) pronume. (Are ~le Ion.)
  • PRENUME nume de botez, nume mic, pronume. (Are ~ Ion.)


Sinonimul cuvântului prenume

Sinonimul cuvântului prenume


Testează-te!