Dicționar de sinonime
Sinonime prepus
Cuvântul „prepus” are următoarele sinonime:
prepus ( substantiv )
- bănuială
- presupunere
- suspectare
Alte sinonime:
- îndoială
- neîncredere
- suspiciune
- înlocuitor
- reprezentant
- suplinitor
- prepus
prepus ( adjectiv )
- artificial
- bănuit
- fals
- presupus
- suspectat
Sinonime Apropiate
- presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
- fictiv - imaginar, ireal, plăsmuit, născocit, fals, artificial, simulat, aparent, iluzoriu
- întrevăzut - întrezărit, prevăzut, bănuit, prezis, presupus
- bănuială - presupunere, suspiciune, închipuire
- calp - fals, prefăcut, artificial
- fals - neadevărat, contrafăcut, plăsmuit, artificial, denaturat, fictiv, prefăcut, simulat, fățarnic
- forțat - impus, silit, silnic, obligat, nefiresc, artificial, căutat, afectat, fals
- perfid - viclean, fals, prefăcut, nesincer
- perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- pretins - aparent, fals, așa-zis, iluzoriu
- prețios - scump, valoros, căutat, afectat, artificial, nenatural, retoric
- prețiozitate - pedanterie, afectare, artificialitate, retorică
- prevăzut - preliminat, schițat, conceput, previzibil, așteptat, bănuit, scontat, dotat cu, echipat
- scontat - sperat, prevăzut, presupus, așteptat
Dex prepus
- prepus2 prepuț
- prepus1 1 Presupunere. 2 Suspiciune. 3 Îndoială. 4 Bucată de lemn cu care se umple scobitura unei bârne vechi folosite la construirea unei case noi.
- prepus3 1 Care este pus înainte adăugat. 2 Pus mai mare peste... 3 Presupus2. 4 Care ascunde intenții răuvoitoare bănuit, suspectat. 5 (; păr1) Care a fost adăugat în locul celui natural fals. 6 Persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție după directivele și sub controlul altei persoane.
- PREPÚS2, -Ă, prepuși, -se, , 1. Adăugat, pus înainte; pus mai mare peste... 2. Bănuit, suspectat. 3. Persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție după directivele și sub controlul altei persoane. – prepune.
- PREPÚS1, prepusuri, Bănuială, presupunere; suspiciune. – prepune.
- PREPÚS3, -Ă, prepuși, -se, (Rar) Presupus, bănuit; suspectat. Mi-ar place să străbat... vizuinele de prin munți, în prepusa dibuire a urșilor. ODOBESCU, S. III 77.
- PREPÚS1, prepuși, (Rar) Persoană pusă să reprezinte pe cineva, să înlocuiască pe cineva; reprezentant, înlocuitor, suplinitor. Barbu Căuș e numai un prepus al avocatului. STANCU, D. 263. La stăreție se făcea repetiție generală în vederea anchetei, regizor fiind însuși părintele stareț, iar actori – prepușii săi în felurite ascultări administrative și gospodărești. STĂNOIU, S. I. 77.