Dicționar de sinonime

Sinonime presupunere

Cuvântul „presupunere” are următoarele sinonime:

presupunere ( substantiv )
  • supoziție
  • bănuială
  • ipoteză
  • presupus
  • închipuire
  • prepus
  • prezumție


Sinonime Apropiate

  • ipoteză - presupunere, supoziție, conjectură, posibilitate, prezumție
  • bănuială - presupunere, suspiciune, închipuire
  • prepus - bănuială, presupunere, suspectare
  • presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
  • scontat - sperat, prevăzut, presupus, așteptat
  • vedenie - nălucă, fantomă, spectru, halucinație, închipuire, miraj
  • virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă
  • vis - reverie, transpunere, visare, iluzie, fantezie, închipuire, aspirație
  • fantezie - imaginație, închipuire, reverie, plăsmuire, scornire, născocire, ficțiune, himeră, iluzie
  • fantasmagorie - extravaganță, aberație, absurditate, nălucire, vedenie, închipuire
  • fantasmă - stafie, arătare, nălucă, strigoi, fantomă, vedenie, halucinație, himeră, închipuire
  • fantomă - nălucă, închipuire, arătare, stafie, fantasmă, nălucire, vedenie
  • gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
  • iluzie - închipuire, nălucire, amăgire, fantezie, nălucă, miraj
  • ipotetic - prezumtiv, presupus, nesigur, îndoielnic

Dex presupunere

  • presupunere 1 Implicare. 2 Admitere a realității, posibilității, adevărului unui lucru. 3 Ceea ce este admis ca posibil, real, adevărat ipoteză, prezumție, supoziție, (rar) presupus1, prepus, prepunere.
  • PRESUPÚNERE, presupuneri, Faptul de a presupune; ceea ce este admis în mod prealabil drept posibil, real, adevărat; supoziție, ipoteză, presupus, presupoziție. – presupune.
  • PRESUPÚNERE, presupuneri, Supoziție, ipoteză. Zaharia Duhu înlătură presupunerile șefidui de stație. C. PETRESCU, A. 304. Se pierdea în confuze întrebări și presupuneri contradictorii. BART, E. 213. își puse o mulțime de-ntrebări și se-adînci în presupuneri. Ce se mai întîmplase de atunci? VLAHUȚĂ, O. A. III 74.
  • PRESUPÚNERE Faptul de a presupune; supoziție, ipoteză. ♦ Lucru admis în prealabil ca adevărat. .
  • PRESUPÚNERE faptul de a presupune; supoziție, ipoteză. ◊ lucru admis în prealabil ca adevărat. (< presupune)
  • PRESUPÚNERE ~i f. 1) v. A PRESUPUNE. 2) Părere bazată numai pe faptele aparente; prezumție; supoziție; ipoteză. /v. a presupune
  • presupunere f. acțiunea de a presupune și ceeace se presupune.
  • *presupúnere f. Acțiunea de a presupune, supozițiune. Fapt presupus: asta e presupunerea mea.
  • presupune 1 A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru a implica. 2-3 (Urmat de o completivă introdusă prin conjuncția „că”) A (se) admite în mod provizoriu că ceva este real, posibil, adevărat a (se) bănui, a (se) crede, a (se) socoti, a (se) prezuma, a (se) prepune, a (se) probălui.


Sinonimul cuvântului presupunere

Sinonimul cuvântului presupunere


Testează-te!