Dicționar de sinonime
Sinonime priceput
Cuvântul „priceput” are următoarele sinonime:
priceput ( adjectiv )
- îndemânatic
- abil
- deștept
- dibaci
- ingenios
- iscusit
- isteț
- meșter
- mehenghi
- pricopsit
- prinzaci
- meșteșugăreț
- practic
- breaz
- competent
- inteligent
- autorizat
- experimentat
- accesibil
- inteligibil
- practicos
- practisit
- meșteșugareț
- bun
- capabil
- destoinic
- dotat
- încercat
- înzestrat
- pregătit
- valoros
- versat
- vrednic
- preparat
- harnic
- cercat
- ispitit
- mândru
- putincios
- ager
- mintos
- marghiol
- artut
- hâtru
- ocoș
- ștram
- scornaci
- dezghețat
- sprinten
- ponderos
- deprins
- rutinat
- informat
- descurcăreț
Sinonime Apropiate
- îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
- isteț - ager, dibaci, iscusit, deștept, inteligent, priceput, subtil, ingenios, șmecher
- inteligent - deștept, ager, isteț, priceput, mintos, subtil, dibaci
- înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
- abil - iscusit, dibaci, îndemânatic, priceput, destoinic, isteț, șiret, viclean, șmecher
- competent - autorizat, îndreptățit, avizat, legal, priceput, capabil, pregătit, expert, valoros
- incapabil - neputincios, nepriceput, nevrednic, incompetent, prost
- meșter - maistru, meseriaș, tehnician, priceput, iscusit, abil, ingenios, dibaci, abil
- incompetent - incapabil, nepregătit, nepriceput, ageamiu
- iscusit - dibaci, isteț, abil, îndemânatic
- nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
- capabil - priceput, competent, destoinic, avizat, apt
- sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
- mintos - deștept, ager, isteț, socotit
- neputincios - incapabil, nepriceput, ageamiu, slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaș, suferind
Dex priceput
- priceput, ~ă / : ~uți, ~e / pricepe] 1 ( oameni) Care înțelege pricepător (1). 2 ( manifestările oamenilor) Care trădează pricepere (1) pricepător (2). 3 (Rar) Care poate fi înțeles. 4 ( oameni) Care posedă cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. 5 ( oameni) Competent într-o acțiune, într-o situație pricepător (3), practicos, practisit. 6 Aflat. 7 Înțeles. 8 Constatat. 9 (; oameni) Refăcut după boală.
- PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, 1. Care are cunoștințe numeroase, care are o pregătire temeinică într-un domeniu; capabil; iscusit, abil. ♦ Care exprimă pricepere, înțelepciune. 2. (Rar) Care poate fi (ușor) înțeles, pătruns cu mintea; accesibil inteligenței. – pricepe.
- PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, 1. (Adesea urmat de o precizare introdusă prin «la» sau «în») Care posedă însușirile cerute pentru a săvîrși ceva, care își cunoaște bine meseria; capabil, destoinic, iscusit, înzestrat. Să sperăm... că medicii d-voastră sînt mai pricepuți decît generalii d-voastră. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. Lăsase torpila în seama sergentului Marin, cel mai priceput și mai cuminte gradat din companie. BART, S. M. 73. Mama pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări. CARAGIALE, O. III 63. Era priceput la trierat și la lucru pămîntului. ȘEZ. I 147. 2. (Rar) Care poate fi înțeles, pătruns cu mintea; accesibil înțelegerii. Ea-nceput... N-a fost lume pricepută și nici lume s-o priceapă. EMINESCU, O. I 132.