Sinonime privațiune

Cuvântul „privațiune” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• indigență - sărăcie, lipsă, mizerie
• nevoie - trebuință, cerință, necesitate, imperativ, obligație, pretenție, lipsă, sărăcie, mizerie
• penurie - sărăcie, lipsuri, mizerie, pauperitate
• mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
• mizerie - sărăcie, lipsuri, nevoi, penurie, nevoințe, dezordine, murdărie, șicane, hărțuieli
• pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
• pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
• sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
• slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
• suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
• goliciune - nuditate, golătate, sărăcie, lipsuri
• hibă - neajuns, defect, lipsă
• inexistență - absență, lipsă, neant
• infecta - a (se) molipsi, a se contamina, a se îmbolnăvi infecție, molipsire, contaminare, mizerie, stricăciune, duhoare
• insuficiență - lipsă, neajuns, defect

Dex privațiune

• privațiune 1-3 Privare (1-3). 4 Abținere voită de la ceva. 5 Lipsă. 6 Sărăcie. 7 Mizerie.
• PRIVAȚIÚNE, privațiuni, Faptul de a fi privat sau de a se priva de ceva; (de obicei la ) lipsă, sărăcie, mizerie. – Din privation.
• PRIVAȚIÚNE, privațiuni, (Mai ales la ) Faptul de a se priva sau de a fi privat de ceva (mai ales de bunuri materiale); lipsă, sărăcie, abținere. Obrajii. aveau ceva de pergament subțire, oglindind pustiul și jignirile inimii. Oglindind, de asemeni, privațiunile unei existențe care se îndărătnicește să salveze aparențele bunei stări. PAS, Z. I 96. Acei bieți dăscălași, care au fost depozitari limbii și naționalității noastre, duceau o viață zdruncinată, plină de privațiuni și de coate-sparte. GHICA, S. A. 72.
• PRIVAȚIÚNE Pierdere, suprimare, lipsă a unui drept, a unui bun, a unui avantaj. ♦ (La ) Lipsă, sărăcie; abținere voită. .
• PRIVAȚIÚNE faptul de a (se) priva; lipsuri, sărăcie. (< fr. privation, lat. privatio)
• PRIVAȚIÚNE ~i f. 1) v. A PRIVA și A SE PRIVA. 2) Lipsă de mijloace necesare; sărăcie; mizerie. /<fr. privation
• privați(un)e f. 1. lipsire de un bine sau de lucruri necesare: mari privațiuni; 2. abținere voluntară dela ceva: a-și impune privațiuni.
• privațiúne f. (lat. privátio, -ónis). Acțiunea de a priva. Lipsa unuĭ avantaj, uneĭ facultățĭ: privațiunea drepturilor civile, a vederiĭ. Pl. nevoĭ, suferințe: am suferit multe privațiunĭ.
• privație privațiune
• privațiune (i-u)

Sinonimul cuvântului privațiune

Testează-te!