Dicționar de sinonime
Sinonime proeminență
Cuvântul „proeminență” are următoarele sinonime:
proeminență ( substantiv )
- ieșitură
- protuberanță
- ieșind
- ridicătură
- bolfă
- scosătură
- scoțătură
- bulbucătură
- excrescență
Sinonime Apropiate
- ieșitură - protuberanță, ridicâtură, proeminență
- vegetație - floră, plante, verdeață, polipi, excrescență, adenoidă
- nervură - vână, striație, dungă, ieșitură, mulură
- altitudine - înălțime, cotă, nivel (ridicat), ridicătură
Dex proeminență
- proeminență 1 Ceea ce iese mult în relief. 2 Ceea ce este cu mult mai ridicat decât suprafața înconjurătoare ieșitură, ridicătură. 3 Înălțime.
- PROEMINÉNȚĂ, proeminențe, Faptul de a fi proeminent; parte proeminentă a unui obiect, ridicătură, ieșitură. – Din proéminence.
- PROEMINÉNȚĂ, proeminențe, 1. Faptul de a fi proeminent. 2. (Concretizat) Parte proeminentă, ridicătură, ieșitură. Politiciani de modă veche – ochi holbați, bărbii revărsate spre proeminența burților, vorbe goale, fraze umflate. SADOVEANU, E. 147. Își mîngîia acum bărbia cu două ușoare proeminențe gemene. CAMIL PETRESCU, O. I 304.
- PROEMINÉNȚĂ Faptul de a fi proeminent. ♦ Ieșitură (în relief), ridicătură. .
- PROEMINÉNȚĂ faptul de a fi proeminent. ◊ ieșitură (în relief), ridicătură. (< fr. proéminence)
- PROEMINÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter proeminent. 2) Parte proeminentă; ridicătură; protuberanță; convexitate. /<fr. proéminence
- proeminență f. 1. starea celor proeminente; 2. parte proeminentă.
- *proeminénță f., pl. e (d. eminent; fr. proéminence). Starea lucruluĭ proeminent. Lucru proeminent, înălțătură, loc maĭ înalt: o proeminență de pămînt.
- PROEMINÉNȚĂ s. 1. v. ieșitură. 2. v. protuberanță.
- PROEMINENȚĂ 1. ieșind, ieșitură, protuberanță, ridicătură, bolfă, scosătură, scoțătură. (~ a unui obiect.) 2. protuberanță, bulbucătură. (~ anatomică.)