Dicționar de sinonime
Sinonime pronunție
Cuvântul „pronunție” are următoarele sinonime:
pronunție ( substantiv )
- pronunțare
- pronunțiație
- fonetism
- articulare
- articulație
- emitere
- rostire
- prozodie
- accent
- accentuație
- dicțiune
- elocuțiune
- inflexiune
- intonație
- mod de a pronunța
- ton
Sinonime Apropiate
- dicțiune - rostire, pronunțare, articulare, intonație
- fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
- articulare - pronunțare
- pronunțat - accentuat reliefat, subliniat, evidențiat, pregnant, proeminent
- intonație - inflexiune, modulare
- accent - ton, intonație
- reliefa - a profila, a contura, a accentua, a sublinia, a evidenția, a releva
- sublinia - a accentua, a reliefa, a pune în evidență, a evidenția
- țâțână - balama, articulație
- vibrare - trepidație, tremur, freamăt, accent, emoție, patetism
- insista - a stărui, a persista, a persevera, a pistona, a reliefa, a evidenția, a accentua, a sublinia
- intensifica - a întări, a mări, a spori, a crește, a se accentua, a se înteți, a amplifica, a se încinge
- încheietură - articulație, balamale
- încins - fierbinte, dogorâtor, prăjit, legat, înfășurat, întins, mărit, intensificat, accentuat
- luxație - scrântitură, scrântire, dezarticulare, deplasare, dislocare
Dex pronunție
- pronunție 1 Emitere a sunetelor, silabelor, cuvintelor cu ajutorul organelor vorbirii. 2 Articulare a sunetelor, silabelor, cuvintelor cu ajutorul organelor vorbirii. 3 Pronunțare (3).
- PRONÚNȚIE, pronunții, Pronunțare, rostire; mod de a pronunța. – Din pronunzia.
- PRONÚNȚIE, pronunții, (Învechit) Pronunțare (1). Chiar versul lui Heliade, pe care-l citarăm, deși nu conține decît două cuvinte monosilabice, este foarte greu la pronunție. MACEDONSKI, O. IV 38. Rotunjindu-și gura pe o pronunție afectată, declamatoare, își înecă vorbele din urmă într-un rîs artificial. VLAHUȚĂ, O. A. IV 59. – Variantă: pronúncie (NEGRUZZI, S. I 347)
- PRONÚNȚIE Pronunțare; rostire. .
- PRONÚNȚIE pronunțare (1). (< lat. pronuntio, it. pronunzia)
- PRONÚNȚIE ~i f. v. PRONUNȚARE. /<it. pronunzia, lat. pronuntio, ~onis
- PRONÚNȚIE s. 1. v. pronunțare. 2. pronunțare, (înv.) pronunțiație. (Are o ~ străină.) 3. v. fonetism.
- PRONUNȚIE 1. articulare, articulație, emitere, pronunțare, rostire, prozodie. (~ deslușită a sunetelor.) 2. pronunțare, pronunțiație. (Are o ~ străină.) 3. fonetism, pronunțare, rostire. (~ regională.)
- PRONÚNȚIE ( pronunzia, după prononciation): pronunțáre.
Sinonimul cuvântului pronunție