Dicționar de sinonime
Sinonime prostesc
Cuvântul „prostesc” are următoarele sinonime:
prostesc ( adjectiv )
- banal
- comun
- obișnuit
- ordinar
- nătâng
- neghiob
- neghiobesc
- nerod
- nerozesc
- netot
- stupid
- inept
- prostatic
- dobitocesc
- nebunesc
- absurd
- nebun
- nechibzuit
- necugetat
- necumpănit
- necumpătat
- nesăbuit
- nesocotit
- nejudecat
- neprecugetat
- nechitit
- de rând
- simplu
- sărăcăcios
- fără valoare
- ilogic
- nerațional
- tâmpit
- idiot
Sinonime Apropiate
- stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
- imbecil - neghiob, prost, nerod, netot, cretin, tâmpit, idiot
- comun - obștesc, general, obișnuit, colectiv, neînsemnat, banal, ordinar, mediocru, de rând
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- idiot - cretin, tâmpit, redus, imbecil, țicnit, neghiob, nerod
- nechibzuit - nesocotit, nebunesc, imprudent, ușuratic
- nerozie - prostie, neghiobie, inepție, nătângie, imbecilitate, boroboață, poznă, năzbâtie, nebunie
- nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
- banal - comun, obișnuit, anodin, de rând, standard, neinteresant
- ieftin - convenabil, avantajos, (preț) bun, banal, comun, ordinar
- imprudent - nechibzuit, nesocotit, neprevăzător, necugetat, hazardat
- inept - stupid, prost, redus, tâmpit
- nerod - prost, neghiob, prostănac, nătâng, imbecil
- neghiob - nerod, netot, prost, redus
- aberant - absurd, nebunesc, eronat, aiurea
Dex prostesc
- prostesc, ~ească 1 Ordinar. 2 Popular. 3 Care denotă prostie (6) nătâng, neghiob, (rar) neghiobesc, nerod, nerozesc, nesărat, nesocotit, prostănac (1), prostatic1 (10).
- PROSTÉSC, -EÁSCĂ, prostești, 1. Care dă dovadă de prostie, de lipsă de logică sau de rațiune. 2. (Rar) De calitate inferioară, fără valoare, de rând. – Prost + -esc.
- PROSTÉSC, -EÁSCĂ, prostești, 1. Care dovedește prostie, lipsă de logică sau de rațiune. stupid. Temerile mele sînt prostești, DUMITRIU, N. 121. Se pornește deodată pe un rîs prostesc de bucurie. REBREANU, I. 16. 2. (Rar) De calitate inferioară, fără valoare, sărăcăcios, de rînd, prost (3). Un talger rudăresc, cu două fețe, prostesc. PANN, la CADE.
- PROSTÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru proști; de prost. 2) Care vădește prostie; lipsit de inteligență; neghiobesc; nerozesc. /prost + suf. ~esc
- prostesc a. ce arată prostie: vorbă prostească.
- 3) prostésc v. tr. și intr. (vsl. sîrb. prositi, a cerși, și infl. de prostiti, a ĭerta, de unde vine și bodaprosti). Vest. Rar. Cerșesc.
- 1) prostésc, -eáscă adj. (d. prost). De prost: vorbă, glumă, figură prostească. Rar. Simplu, ordinar.
- 2) prostésc v. tr. (d. prost). Prefac în prost: beția l-a prostit. Fam. Înșel ca pe un prost: vreĭ să mă prosteștĭ pe mine? A prosti miliția (școala orĭ altă muncă), a trage chĭulu milițiiĭ, a te subtrage de la serviciŭ supt diferite pretexte (de ex., prefăcîndu-te bolnav). – Pin vest și împrostesc.
- prosta prosti1