Dicționar de sinonime

Sinonime psihic

Cuvântul „psihic” are următoarele sinonime:

psihic ( substantiv )
  • suflet
  • spirit
  • viața interioară
  • structură lăuntrică
psihic ( adjectiv )
  • psihologic
  • spiritual
  • sufletesc
  • suflet
  • psihism


Sinonime Apropiate

  • psihologic - psihic, sufletesc, spiritual
  • sufletesc - spiritual, moral, psihologic, imaterial, etic
  • imaterial - impalpabil, spiritual, sufletesc, ideal
  • lăuntric - intern, interior, sufletesc, afectiv, spiritual
  • duhovnicesc - sufletesc, spiritual, preoțesc, religios, bisericesc
  • psihologie - spiritualitate, mentalitate, psihic
  • suflet - conștiință, psihic, minte, cuget, inimă, simțire, spirit, bunătate, omenie
  • religios - bisericesc, duhovnicesc, spiritual, evlavios, cuvios, pios, credincios
  • sărat - salin, caustic, ironic, incisiv, spiritual, scump, exagerat, costisitor
  • spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
  • spiritualitate - cultură, tezaur spiritual
  • sufletește - moralmente, psihic, etic
  • șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
  • transcendent - metafizic, conceptual, spiritual
  • umanist - erudit, civilizat, spiritualizat, nobil, elevat

Dex psihic

  • psihic, ~ă 1 Formă de reflectare a realității proprie omului și animalelor superioare, produs al activității sistemului nervos. 2 Totalitate a fenomenelor și proceselor prin care se realizează psihicul (1). 3 Structură sufletească proprie unui individ. 4 Individ cu o structură sufletească proprie. 5-7 Care aparține psihicului (1-4). 8-9 Privitor la psihic (1-3). 10-12 Specific psihicului (1-3). 13 Din punct de vedere al psihicului (1) psicamente.
  • PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, , 1. Structură sufletească proprie unui individ. 2. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din psychisch, psychique.
  • PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, , 1. Formă specifică de reflectare a realității, produsă de activitatea sistemului nervos și prezentă la animalele superioare; totalitatea fenomenelor și a proceselor proprii acestei reflectări; structură sufletească proprie unui individ. 2. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din psychisch, psychique.
  • PSÍHIC1 Însușire particulară a materiei superior organizate de a reflecta realitatea obiectivă. ♦ Structura sufletească proprie cuiva. Eminescu n-avea nimic bolnav în sine însuși; dar psihicul lui era foarte fin pentru lumea de azi, vedea și simțea prea mult mizeriile dimprejurul său. IONESCU-RION, C. 91.


Sinonimul cuvântului psihic

Sinonimul cuvântului psihic


Testează-te!