Dicționar de sinonime
Sinonime pudic
Cuvântul „pudic” are următoarele sinonime:
pudic ( adjectiv )
- rușinos
- sfios
- decent
- reținut
- nevinovat
Alte sinonime:
- inocent
- candid
- cast
- feciorelnic
- fecioresc
- neprihănit
- virgin
- virginal
- nestricat
- prost
- vergur
- curat
- imaculat
- neîntinat
- nepătat
- pur
- serafic
- neatins
- preacurat
- moral
Sinonime Apropiate
- decent - cuviincios, respectuos, sfios, politicos, pudic
- timid - sfios, sfielnic, rușinos, rezervat
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- pudoare - decență, sfială, reticență, rezerve, inocență
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
- virgin - cast, inocent, pur, nevinovat, feciorelnic, neexplorat, neatins, intact
- feciorie - castitate, virginitate, fetie, curățenie, puritate, nevinovăție, neprihănire, inocență, cinste
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- imaculat - nepătat, pur, curat, nevinovat, inocent
- indiscret - curios, nerezervat, nereținut
- înăbușit - reprimat, înfrânt, stins, slab, scăzut, reținut
- înjositor - rușinos, degradant, dezonorant, umilitor
- lasciv - senzual, obscen, impudic, voluptos
Dex pudic
- pudic, ~ă 1 ( oameni) Plin de pudoare (1). 2-3 , (Care se manifestă) cu pudoare (1).
- PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, Plin de pudoare; candid. – Din pudicus, pudique.
- PÚDIC, -Ă, pudici, -e, (Despre oameni) Plin de pudoare; rușinos. (Adverbial, metaforic) Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate. TOPÎRCEANU, P. 243.
- PÚDIC, -Ă Plin de pudoare; candid, rușinos. .
- PÚDIC, -Ă plin de pudoare; candid, rușinos. (< fr. pudique, lat. pudicus)
- PÚDIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre persoane) Care are pudoare; plin de pudoare; rușinos; decent. 2) (despre manifestările oamenilor) Care denotă pudoare; cu pudoare. /<lat. pudicus, fr. pudique
- pudic a. cast și modest în apucături, în fapte și în vorbe.
- *pudíc, -ă adj. (lat. pudícus, d. pudor, ca amicus d. amor). Rușinos, plin de pudoare. Adv. Cu rușine. – Fals púdic.
- PÚDIC adj. 1. v. decent. 2. v. inocent.
- PUDIC 1. decent, rușinos, sfios. (Om ~.) 2. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, virgin, virginal, nestricat, prost, vergur, curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, neatins, preacurat. (Un surîs ~.)
Antonime pudic
- Pudic ≠ impudic