Dicționar de sinonime
Sinonime puritate
Cuvântul „puritate” are următoarele sinonime:
puritate ( substantiv )
- curățenie
- limpezime
- claritate
- desăvârșire
- candoare
- castitate
- feciorie
- inocență
- neprihănire
- nevinovăție
- pudicitate
- pudoare
- virginitate
- transparență
- perfecțiune
Sinonime Apropiate
- feciorie - castitate, virginitate, fetie, curățenie, puritate, nevinovăție, neprihănire, inocență, cinste
- virginitate - castitate, feciorie, inocență, puritate, neprihănire
- candoare - inocență, castitate, nevinovăție, puritate, curățenie, naivitate, credulitate
- castitate - puritate, curățenie, nevinovăție, virginitate
- cinste - onestitate, corectitudine, probitate, integritate, virtute, nevinovăție, puritate, castitate, candoare
- nevinovăție - inocență, cinste, curățenie, neprihănire
- naivitate - candoare, inocență, ingenuitate, credulitate, nevinovăție, simplitate, neștiință, ignoranță, stupiditate
- claritate - limpezime, transparență, evidență
- perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
- pudoare - decență, sfială, reticență, rezerve, inocență
- vizibilitate - claritate, vedere, transparență
- curățenie - dereticare, ordonare, debarasare, salubrizare, purificare, laxativ, purgativ, purgație, limpezime
- curăție - castitate, inocență
- deplinătate - desăvârșire, perfecțiune, plenitudine, plinătate, integritate
- desăvârșire - perfecțiune, excelență, deplinătate, împlinire, absolut
Dex puritate
- puritate 1 ( substanțe ) Neamestecare cu elemente străine. 2 ( noțiuni abstracte, valori spirituale) Perfecțiune. 3 Consecvență față de un principiu, de o ideologie, de o credință 4 ( aer ) Nepoluare. 5 ( artă și produsele ei) Nealterare. 6 ( cer ) Seninătate. 7 ( voce, sunete) Claritate. 8 ( chip, față) Frumusețe. 9 Castitate.
- PURITÁTE Faptul de a fi pur; curățenie. ♦ (Rar) Castitate, curățenie sufletească, candoare. – Din puritas, -atis.
- PURITÁTE Faptul de a fi pur, neamestecat, neatins; curățenie desăvîrșită. Puritatea apei. Puritatea stilului. ▭ Vru să întrebe cum se mai poate simți răcoarea și puritatea. aerului respirat prin asemenea adevărate coșuri de locomotivă, așa cum arătau țigările de foi. PETRESCU, Î. I 5. ◊ (În legătură cu o doctrină, o ideologie etc.) Membrii de partid și toți oamenii muncii au datoria de a apăra puritatea rîndurilor partidului împotriva pătrunderii elementelor dușmane. SCÎNTEIA, 1953, 2618. ♦ Curățenie sufletească, castitate. Era respectat... pentru vîrstă și puritatea vieții sale. IORGA, L. I 521.
- PURITÁTE Calitatea a ceea ce este pur; curățenie. ♦ Nevinovăție, castitate; candoare. .
- PURITÁTE 1. calitatea a ceea ce este pur. 2. curățenie morală, nevinovăție; candoare. 3. (biol.) ă gameților = fenomen prin care celulele de reproducere mascule și femele sunt haploide, în timp ce celulele somatice sunt diploide. (< it. purità, lat. puritas)
Antonime puritate
- Puritate ≠ impuritate