Dicționar de sinonime
Sinonime răsucire
Cuvântul „răsucire” are următoarele sinonime:
răsucire ( substantiv )
- deplasare
- dezarticulare
- dezarticulație
- dislocare
- luxare
- luxație
- scrânteală
- scrântire
- scrântitură
- sucire
- învârtire
- învârtit
- răsuceală
- răsucit
- răsucitură
- suceală
- sucit
- sucitură
- torsiune
- torsionare
- încolăcire
- întoarcere
- întors
- rotire
- rotație
- încolăceală
- încolăcitură
- îndoire
- înfășurare
- învălătucire
- învârteală
- învârtitură
- rostogolire
- rotit
- vălătuceală
- rotitură
- rotocol
Sinonime Apropiate
- luxație - scrântitură, scrântire, dezarticulare, deplasare, dislocare
- piruetă - rotire, rotogol, învârtitură
- spiră - răsucire, torsiune, buclă, spirală
- entorsă - scrântitură, scrânteală, luxație
- spiralat - răsucit, sucit, spiral
- turnant - cotit, sucit, răsucit
- girație - rotație, rotire
- întortocheat - cotit, sinuos, șerpuit, răsucit, sucit, încurcat, încâlcit, confuz, labirintic
- contorsionat - răsucit, sucit
- ibrișin - ață răsucită, papiotă
- schizofrenie - demență, scrânteală, nebunie, sminteală
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- speculă - afacere, învârteală, șarlatanie, speculație
- sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
- tutelă - epitropie, tutorat, ocrotire
Dex răsucire
- răsucire 1 Învârtire a unui fir (textil) în jurul lui însuși printr-o mișcare continuă și în același sens. 2 Reunire a două sau mai multe fire înfășurându-le unele în jurul altora. 3 Învârtire a capetelor mustăților pentru a le da o anumită formă. 4 Rotire (4). 5 Mânuire a săbiei, a ploșului pentru a lovi cu ele. 6 Îndoire. 7 Rostogolire (1). 8 Întoarcere bruscă pe loc urmată de schimbarea direcției. 9 Luxare. 10 Încolăcire. 11 Învârtire a unui obiect pentru a-i da formă de sul. 12 Învârtire cu un gest mecanic a unui obiect ținut în mână. 13 Înfășurare a unui fir în jurul unui suport. 14 Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafața lor să devină elicoidală. 15 ~a frunzelor Boală virotică a cartofului, a tutunului și a pătlăgelelor roșii, manifestată prin îngălbenirea și răsucirea (6) frunzelor și oprirea din dezvoltare a plantelor.
- RĂSUCÍRE, răsuciri, 1. Acțiunea de a (se) răsuci și rezultatul ei; răsuceală. 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafața lor să devină elicoidală. 3. (; în sintagma) Răsucirea frunzelor = boală virotică a cartofului, a tutunului și a pătlăgelelor roșii, manifestată prin îngălbenirea și răsucirea frunzelor și oprirea din dezvoltare a plantelor. – răsuci.
- RĂSUCÍRE, răsuciri, Acțiunea de a (se) răsuci.
- RĂSUCÍRE ~i f. 1) v. A RĂSUCI și A SE RĂSUCI. 2): ~ea frunzelor boală a unor plante (cartofi, tutun etc.) care se manifestă prin îngălbenirea și încovoierea frunzelor. /v. a (se) răsuci