Dicționar de sinonime

Sinonime răutate

Cuvântul „răutate” are următoarele sinonime:

răutate ( substantiv )
  1. neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie
  2. maliție, venin, cinism, sarcasm, ură, rea-voință
Alte sinonime:
  • belea
  • bucluc
  • cusur
  • dandana
  • defect
  • deficiență
  • epilepsie
  • imperfecțiune
  • insuficiență
  • încurcătură
  • lacună
  • lipsă
  • meteahnă
  • năpastă
  • neajuns
  • necaz
  • nemulțumire
  • nenorocire
  • neplăcere
  • nevoie
  • pacoste
  • păcat
  • pocinog
  • rău
  • scădere
  • slăbiciune
  • supărare
  • viciu
  • malițiozitate
  • răime
  • răință
  • zăcășeală
  • zăcășie
  • răire
  • fiere
  • asprime
  • barbarie
  • ferocitate
  • neîndurare
  • vitregie
  • nemilă
  • nemilostivire
  • câinie
  • câinoșenie
  • năsilnicie
  • crâncenie
  • cruzie
  • cumpliciune
  • cumplire
  • grozăvie
  • neomenire
  • răiciune
  • sălbătăcime
  • sălbăticiune
  • sirepie
  • varvarie
  • duritate
  • zacășie
  • rea-intenție
  • dușmănie
  • pizmă
  • causticitate


Sinonime Apropiate

  • sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
  • șfichi - pleasnă, sfârc, înțepătură, ironie, sarcasm
  • violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
  • zeflemea - ironie, sarcasm, înțepătură
  • fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
  • ironie - persiflare, zeflemea, sarcasm, înțepătură, ironie, pișcătură
  • năpârcă - viperă, aspidă, răutate, venin, otravă
  • paietă - fluturaș
  • păstor - oier, cioban, păcurar
  • păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
  • păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
  • peren - trainic, durabil, vivace, persistent, etern
  • peria - a curăța, a netezi, a cizela, a linguși, a flata, a adula, a măguli
  • piruetă - rotire, rotogol, învârtitură
  • poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog

Dex răutate

  • răutate 1 ( bunătate) Însușirea de a fi rău (3) răință (1), răire (1). 2 Înclinarea de a face rău (141) altora răință (2), răire (2). 3 Înclinarea de a spune vorbe supărătoare maliție, răință (3), răire (3), răutăție, opșag. 4 Însușirea celui rău (3) în raport cu alții neîndurare, cruzime, răiciune. 5 Păcate. 6 Vicii. 7 Ticăloșie. 8 Păcătoșenie. 9 (De obicei ) Intenție rea (17). 10 (De obicei ) Faptă care denotă răutate (1). 11 Cu ~ În mod răutăcios malițios. 12 Sarcastic. 13 Afirmație răutăcioasă și ironică maliție, malițiozitate. 14 Om rău (3). 15 Persoană decăzută din punct de vedere moral 16 Faptă rea (26) nelegiuire. 17 Rău (141). 18 Pagubă. 19 Poznă. 20 Nenorocire. 21 Sărăcie. 22 Tulburare socială. 23 Război. 24 (Pop) Suferință fizică. 25 Boală (1). 26 ( ~a copiilor) Epilepsie (1). 27 Tortură.
  • RĂUTÁTE, (2, 3) răutăți, 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ◊ Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, malițios. 2. (; mai ales la ) Slăbiciune, păcat, defect. 3. Faptă rea. 4. Om rău. – Rău + -ătate.


Antonime răutate

  • Răutate ≠ blândețe, bunătate


Sinonimul cuvântului răutate

Sinonimul cuvântului răutate


Testează-te!